Ii stiti pe baietii de la Toulouse Lautrec, cu siguranta. Poarta caciuli de blana, canta in romana, franceza si engleza, au piesele alea cu "Porno" si cu "Te spun", fac rime cu Patapievici si tocmai au terminat un turneu de promovare pentru al doilea lor album, EXTRAORDINAR. Sunt o aparitie sofisticata in muzica romaneasca, niste "aristocrati in mizerie", cum isi spun. Unul dintre ei, Apartman (sau Catalin Rulea), nu e creativ doar pe scena, ci si in agentie. L-am rugat frumos sa ne raspunda la cateva intrebari despre muzica Toulouse Lautrec, curentul de multiculturalism care a invadat cluburile din Bucuresti (manele) si buticul de creatie din care face parte. A acceptat.
Apartman la GuerriLIVE
IQads: Ce mai face Toulouse Lautrec?
Apartman: In momentul asta se relaxeaza. Am compus cateva piese noi si ne pregatim pentru un nou album. Avem cateva proiecte adiacente pe care vrem sa le dezvoltam si un studio proaspat in care vom inregistra. Tocmai am terminat un turneu de promovare al albumului EXTRAORDINAR si am cam incheiat-o cu cluburile pana in toamna (cu mici exceptii). Mai avem un concert important la Chisinau pe 5 aprilie si vedem ce festivaluri bifam.
IQads: Citeam niste interviuri mai vechi cu voi si tot spuneati ca sunteti "niste aristocrati in mizerie". Va convine pozitia asta?
Apartman: Mi se pare ca tot underground-ul romanesc este format din "aristocrati in mizerie". Noi am fugit din "inalta societate" cautand farmecul bordelurilor, al absintului din localurile de noapte. Suntem parte din cultura pop sud-americana, crescuta in cafenele la aceeasi masa cu rau-famatii, armele si drogurile. Am plecat din galerie ca sa mazgalim cu creionul schite prin baruri si sa ne pierdem mintile in cautarea de sine. In lumea asta am gasit mai multi aristocrati in mizerie. Pentru ei cantam si pentru cei ce rezoneaza. Deadman, Robin-Hood, Cel mai iubit dintre pamanteni, Ghepardul, Francis Bacon, Jean-Michel Basquiat, Calaretul singuratic, Il Grande Silenzio. Nu ne-am intrebat niciodata daca ne convine pozitia asta, traim cu ea.
IQads: Cea mai cool chestie in ultima vreme e sa asculti manele (vezi concertele de la Eden, discutia despre multiculturalism etc). Cum comentezi?
Apartman: Am un prieten care asculta manele din solidaritate cu masele si cu mesajul simplu, altii asculta pentru ca este cool sa fii uncool si gasesc in aceasta "mockery" foarte mult "fun". La o analiza obiectiva trebuie sa recunoastem ca face parte din specificul romanesc, de care nu are rost sa fugi pentru ca daca "vrei sa fugi, o incurci". La fel de tare este cateodata sa spargi seminte, sa te uiti la filme gen "Sora Treispe", sa-njuri cu baietii si sa te uiti la meciuri din divizia A. Cred ca multi am vrut sa vedem la un moment dat "How low can I go" si cand o facem organizat banuiesc ca este spectaculos. Zona pop este foarte democratica si asta este farmecul ei. Astazi este foarte greu sa mai citesti influentele si ce aduce original un proiect, anii 2000 sunt anii VJ-ilor si DJ-ilor nu ai "maimutei" si daca Angela Similea si-a dorit sa cante pentru mileniul trei uite ca astazi poate, in cadrul unor partiuri eclectice si sofisticate.
Tu poti spune ca lucrurile ok arata doar intr-un fel sau poti spune ca lucrurile trebuie sa fie ok? Intrebarea asta se poate pune si in publicitate. Era un trend sa facem "ca afara", sa arate tare, ca in Vest. Asta este valabil si in muzica, si in arta, si in publicitate. Poate ca, de fapt, toata aceasta perceptie vine dintr-un complex de inferioritate. Chiar lucrul facut "romaneste" poate avea steaua lui norocoasa.
Toulouse Lautrec nu si-a pus niciodata probleme legate de nationalism sau multiculturalism in sensul in care il folosesti tu aici. Credem ca dramele umane individuale au proportii infinite astfel incat nu are rost sa trecem la o scara mai mare.
IQads: Cum ai descrie scena muzicii alternative de la noi?
Aprtman: Am inceput sa cant live in 2006 prin diverse cluburi. Pe atunci mi se parea ca "e ceva acolo", de fapt era un nou nascut in incubator, cu concerte de 30-50 de oameni. Formatia mea de atunci se numea The Pixels si cantam pe scene cu The Amsterdams, The Mood, Hotel Fetish, Les Elephantes Bizzares, Israel Lights, Go To Berlin, Aria Urbana, Bumbapa, Vaduva Bob. Ca sa vedem lucrurile in context, in 2007 era prima editie B'estfest si in 2005 emitea Radio Guerrilla. Astazi, desi avem in jur de 20 de festivaluri de muzica, in privinta mass-media nu stam la fel de bine, iar scena muzicii alternative este inca emergenta. Prin muzica alternativa inteleg o alternativa la ce difuzeaza posturile de radio si TV din Romania, posturi paralele cu realitatea contemporana.
Sunt tot felul de idei de afaceri. Cand vom intelege toti ca si muzica alternativa poate fi o afacere probabil ca vom vorbi despre o industrie a muzicii alternative.
IQads: Povesteste-mi un pic despre CreativeLaboratories.ro. Ce e, ce face, de ce?
Apartman: CreativeLaboratories.ro este un boutique de creatie. Aceasta entitate s-a conturat timp de 10 ani si nu am fortat niciodata lucrurile. Tot ce am facut in acesti ani e adunat sub aceasta umbrela a creativitatii, de la fotografie, ilustratie, design, la spoturi radio, coloane sonore, web-design, video. De cele mai multe ori am lucrat in echipa, astfel incat astazi pot spune ca suntem un colectiv de prieteni care poate livra diverse produse creative. Legatura dintre CreativeLaboratories.ro si Toulouse Lautrec este ca de cele mai multe ori "laboratoarele creative" au fost responsabile de imaginea trupei.
IQads: E mai bine in publicitate sau in muzica? Si de ce?
Apartman: Nu imi place sa fac aceasta comparatie. Nu sunt nici un muzician in publicitate, nici un publicitar in muzica. Sunt un creativ in acceptiunea larga a cuvantului. Cateodata m-am manifestat pe scena, altadata facand creatie pentru diverse agentii sau clienti. Cred ca intr-o lume ideala fiecare trebuie sa isi gaseasca un singur drum pe care sa-l stie bine, insa eu nu traiesc intr-o lume ideala. Zona in care activez imi place sa o numesc "cultura pop". Sunt un artist pop. E bine si in muzica, si in publicitate, depinde cat de bine prestezi si unde tintesti.
IQads: Care-i povestea celei mai recente piese, "Nu se termina asa"?
Apartman: Este povestea a doi tineri care cred atat de mult in ei incat se decid sa se arunce de pe un bloc si, in loc sa cada, zboara pe deasupra orasului, a oamenilor, a strazilor pe care mergeau de obicei. Este o piesa despre puterile supranaturale care stau ascunse in noi. Din A Million Dolar Hotel nu mi-a ramas in minte decat cum a sarit Tom Tom pe langa literele volumetrice, credeam atat de mult in nelinistile lui, incat am fost convins ca o sa zboare. Da, as vrea sa fim atat de puternici incat sa zburam daca vrem cu adevarat, as vrea sa fim atat de puternici incat sa schimbam lucrurile si sa le facem mai bune.
Clipul l-am filmat in studiourile Radio Guerrilla pentru ca ni se pare o pierdere faptul ca Guerrilla nu mai este On Air. Nu este o pierdere pentru noi, este o pierdere pentru “consumatorul destept” sau cu potential de a deveni "destept". Pentru ca suntem pe un site despre publicitate, sunt convins ca intelegeti asta, intelegeti ce inseamna sa vi se spuna: “nu mah, las’ ca aia nu inteleg nimic, fa ceva mai pe limba lor, ce e cu subtilitatile alea?”. Cred ca publicitatea si mass media trebuie sa isi asume si rolul educativ, altfel, publicitatea si mass media devin mai proaste.
IQads: Transmite un mesaj pentru cititorii acestui material.
Apartman: Cred ca avem puterea de a schimba lucrurile. In rest... "Nu se termina asa". Allez courage! Allez Les Toulouses!
