In toamna anului trecut am primit o veste care cu siguranta i-a facut pe multi sa verse lacrimi amare, tinand strans la piept Atlasul de Mitocanie Urbana si soptindu-si in gand: “Dar Binili invinge! Binili mereu invinge!”. CNA scotea Radio Guerrilla din FM, ridicandu-i licentele, iar pentru ca un rau nu vine niciodata singur, multi dintre noi am baiguit, speriati ca de apocalipsa, INTREBAREA: dar daca o sa dispara Guerrilla de tot? A urmat o avalansa de profiluri de Facebook transformate in avanposturi Radio Guerrilla, tot felul de pagini, grupuri, cauze si articole pe bloguri care protestau impotriva deciziei CNA. Iar Guerrilla a continuat, incat astazi, in loc sa facem un “in memoriam” al lucrurilor creative pe care oamenii de-acolo le-au facut in trecut, vorbim de cea mai recenta chestie creativa pe care au facut-o.
Poate pentru unii rastalmacirea lui “Nu lasa pe astazi ce poti face maine” prin adaugarea lui “lasa pe poimaine” e in continuare doar o glumita. Pentru multi, e un stil de viata. Prin campania desfasurata pe pagina proprie si personala de Facebook, Guerrilla ne reaminteste cat de mult de place sa facem lucrurile maine si nu azi, luand in acelasi timp peste picior indarjirea temporara cu care scrijelim la inceputul lui 2014 tot felul de planuri si promisiuni. Indarjire care dispare curand, prin interventia nu stiu caror forte malefice (deadline-uri, procastinare, un inceput de ADHD sau pur si simplu lene). Hei, daca ai amanat un an, sigur nu arde nimic dac-o lasi pe maine. Hm, pentru anul asta imi propusesem sa inchei fiecare articol cu o concluzie profunda despre existenta umana, dar cred ca sigur o sa fac asta de maine. Pana atunci, ma mai uit o data la ilustratiile de la Guerrilla si raman cu ochii pe pagina lor de Facebook, sa fiu pe faza daca mai apar:
[UPDATE] Noi promisiuni pentru maine: