Gala celei de-a doua editii ADC*RO Awards a inceput un discurs al Emei Prisca (Presedinte, ADC Romania), pe care il publicam integral in continuare. In competitie au fost oferite 43 de trofee, despre care puteti sa cititi aici.
Dragi membri ADC, stimati colegi de breasla, scumpi creativi si iubiti clienti,
Suntem la a doua editie a festivalului ADC Romania, cu mai multe lucrari si mai multe agentii participante. Acest progres ne bucura. Multumim tuturor participantilor!
Am strans in cele cinci jurii pe cei mai respectati si reprezentativi profesionisti ai industriei de comunicare, iar premiile de asta seara reprezinta selectia lor, urmand principiile stabilite de presedintele juriului, Marco Cremona.
Premiile de asta seara sunt bine meritate si respectate de toti membrii juriului, carora le multumesc pentru contributie.
Privind insa toate lucrarile din festival, trebuie sa recunoastem ca nu e una dintre cele mai energizante experiente. Nivelul e cam jos.
In perioada 2000-2007 - cand mult mai multe agentii produceau mai multe campanii bune -, credeam ca viitorul inseamna crestere, inseamna mai multe campanii tari. Parea logic sa avem doar o directie: in sus.
Criza ne-a izbit insa cu dintii de ciment, lasandu-ne debili si cu increderea ferfenita. Prin criza inteleg fenomenul complex - de la taierea bugetelor la disparitia seniorilor din departamentele de marketing, la frica care domina departamentele de marketing, la compromisurile extrem de periculoase realizate de unii sefi de agentii care au acceptat nemonetizarea creatiei sau firava si umilitoarea monetizare, la pitchurile de creatie cu cate 15 participanti, cand ineficienta lor este demonstrata, pana la cea mai de impact consecinta, care este moartea entuziasmului oamenilor de creatie. Moralul decazut.
Ok. Suna grav, da, e grav, dar nu putem ramane doar gravi.
Nu exista o solutie structurala care sa vizeze industria; nici macar nu cred ca exista o ingrijorare unanima.
Solutia, dragii mei, si ma adresez direct copywriterilor si art directorilor, e una personala. Sperand ca suma acestor solutii personale va constitui o masa de presiune suficient de puternica cat sa influenteze intregul corupt.
Fiecare creativ trebuie sa lupte mai mult si mai tare ca restul din jurul sau. Trebuie sa fim mai destepti – sa intelegem mai bine contextul, mai articulati – sa advocatim mai convingator idea, si mai incapatanati ca restul. Iar asta nu vine din senin. Vine cu efort si cu suferinta. “A principle is not a principle until it costs you money”- cum spunea Bill Bernbach.
Evident, acest tip efort nu poate fi cerut, obtinut, daca nu exista ceva in care sa credem. Va invit asadar, sa va intrebati fiecare dintre voi in ce credeti si daca aveti un raspuns, aplicati-l in ceea ce faceti in fiecare zi! Eu cred ca merita sa ne sfortam caci, daca nu, nu ne raman decat cinismul si mediocritatea – care nu sunt cei mai simpatici parteneri de viata.
Pentru mine, premiile de asta seara sunt premii de creativitate romaneasca, dar si distinctii pentru desteptaciune, curaj si perseverenta! Felicitari!
