Ah, stereotipurile. Dam de ele in reclamele cu tampoane, in ad-urile pentru mamici sau in clipurile cu bere pentru barbati. Si mai ales, asa cum bine observa si The Norwegian Students' and Academics' International Assistance, in campaniile care au drept obiectiv strangerea de fonduri pentru copiii din Africa. Problema, spun ei, este ca publicul, odata obisnuit cu stereotipurile, devine indiferent la mesajul si cauza pe care campania incearca sa le promoveze. O alta problema, dupa cum bine explica pe rustyradiator.com, este ca asteptarea de a vedea copii suferind, traind in mizerie si ignoranta este o ofensa adusa la adresa demnitatii oamenilor pe care, de fapt, ar trebui sa-i ajutam.
Dar reclamele cu un mesaj real sunt uneori greu de diferentiat de cele pline de stereotipuri. De asta a fost creat Michael, actorul care joaca in campaniile de publicitate pentru diferite cauze, si care ne arata, exagerand putin, ce e un scenariu bine scris si ce e realitate:
Si pentru ca initiativa trebuia sa aiba o finalitate, The Norwegian Students' and Academics' International Assistance au inventat doua premii: The Rusty Radiator Award si The Golden Radiator Award. Primul e dedicat campaniilor pline de stereotipuri si cel de-al doilea menit campaniilor care au un mesaj real de transmis. Campaniile propuse sunt analizate de un juriu, care e alcatuit din oameni fara legaturi directe cu publicitatea, dar care au pareri de bun simt. In schimb, oricine poate sa voteze.
Daca as fi putut sa propun si eu o campanie, Andreea Marin cu siguranta ar fi plecat acasa cu un premiu.
