![[AdLife] Marius Rosu (GAV): Sper sa lucrez cat mai des pentru clienti care vad in tine un partener, nu un lautar caruia sa ii lipeasca bani pe frunte s-o cante pe aia cu piticu’](https://media.iqads.ro/2013/03/photo-large-25274-cover-850.jpg)
Artist si rebel care inca mai asculta Sex Pistols si Ramones ca-n anii de liceu, Marius Rosu (Creative Director, GAV) s-ar supara daca i-ati citi confesiunile publicitare fara sa ascultati ceva tematic. Dati volumul cat mai tare inainte sa aflati cum a ajuns Marius in publicitatea romaneasca si cum se intelege acum cu ea asa cum e, cu clienti mai buni si mai rai. Hey, ho! Let's go!
N-am nici cea mai mica idee cand s-au vazut primele semne ale talentului, insa cu siguranta a trecut foarte mult timp de cand am inceput sa sparg chestii. S-au conturat undeva prin clasa a treia la cursurile de ceramica, cand am facut un elefant gri din pamant si l-am ornat cu niste buline roz, a fost prima data cand s-a vorbit de “talentul lui Marius”.
Copilaria mi-am petrecut-o la Alba Iulia, cutreierand zidurile cetatii, pe atunci ocupata de armata romana ce o pazea cu perseverenta, dar asta nu facea decat sa ne ambitioneze, pe mine si pe ceilalti prieteni, sa ne faca sa ne dorim si mai mult sa sarim gardurile visand ca intr-o zi o sa descoperim printre santurile intortocheate ale cetatii un tunel ce sa ne duca… acolo unde nu a fost nimeni.
Adolescenta e perioada in care ma fascina tot ce tinea de “oamenii mari” pentru ca am realizat ca ei au voie sa faca mai multe lucruri decat mine si-mi doream sa ard repede etapele si sa-mi castig si eu libertatea.
In liceu eram tipul ala cu parul lung ce incerca sa-si ascunda timiditatea comportandu-se… rock’n’roll si cel mai nebunesc lucru pe care l-am facut atunci a fost sa dau foc, sa rup, sa sparg, sa tot! Au fost multe, foarte multe evenimente piperate. Am facut liceul de arte plastice si am avut parte de niste ani… frumosi rau!
Cand eram in facultate obisnuiam sa nu dorm noptile.
Imi place sa cred ca inca sunt tanar fara sa fortez in vreun fel asta. Ma simt batran acum, ca m-ati facut voi sa ma gandesc la asta.
Imi amintesc si acum ziua in care… pffffffff……….
Am luat primul salariu de la un italian. Nu a fost tocmai un salariu, am vandut prima mea lucrare, pictura, undeva prin clasa a XI-a, pe o suma de bani cam cat patru, cinci salarii medii la vremea aia Si cu banii primiti am dat de baut si mi-am cumparat tot felul de prostioare, tricouri cu metale grele si casete originale de la un magazin de specialitate din Cluj, multe!
Am decis sa ma angajez in publicitate pentru ca nu am stiut ce inseamna.
Primul job in publicitate a fost la o agentie de apartament ce se numea Taj Design, daca nu ma insel, unde eram grafician, si acolo nu am invatat prea multe pentru ca am stat putin, vreo doua luni. De fapt am invatat ca clientul poate sa spuna NU!
Prima mea campanie a fost, cred, pentru un client ce se numea Gradina de Sud, si acum cred despre ea ca e una din cele mai bune povesti in care am avut si eu un cuvant de spus.
Pana acum, cele mai bune campanii la care am lucrat sunt Sibiu Capitala Culturala 2007 si majoritatea proiectelor Mercedes-Benz.
Proiectul care nu mi-a iesit (desi tare mi-as fi dorit) este unul vechi.
Ca sa inteleg mai bine ce am de facut pentru un client, am mers pana la a ma imprieteni cu cativa dintre ei si astfel am aflat ca sunt si ei ca noi ceilalti, oameni, beau, rad si mananca… cei mai multi dintre ei.
Apucaturile de publicitar se manifesta nu stiu cand, probabil ca atunci cand se vorbeste de publicitate, cu toate ca ma feresc de astfel de discutii.
Cel mai bun sfat pe care l-am primit de la un publicitar a fost “be stupid”.
O lectie pe care am invatat-o pe calea cea grea a fost aceea ca nimic nu e ceea ce pare.
Am ramas in Romania pentru ca sunt dator si nu e vorba de vreun credit la banca, sau doar de un credit la banca.
Uneori ma enerveaza publicitatea romaneasca pentru ca nu se vrea romaneasca.
Cred ca ne-ar fi mai bine tuturor in domeniul asta daca nu ne-am lua atat de in serios.
Ma uit la juniorii de acum si ma gandesc ca peisajul se schimba mai repede decat as fi crezut si ca viitorul e acum.
Sper sa lucrez cat mai des pentru clienti care vad in tine un partener, nu un lautar caruia sa ii lipeasca bani pe frunte s-o cante pe aia cu piticu’, si cat mai rar pentru clienti care nu cred asta.
Brand-ul strain care comunica cel mai bine e Diesel. Iar din Romania ma uit cu placere la ce face Neumarkt.
O campanie buna e una care traieste si respira.
Campaniile mele preferate sunt... cam tot ce face Diesel. Sunt curajoase si relevante pentru cei care ar trebui sa fie si nu pentru vreo doamna de la marketing.
Digital: Tipp Ex - A Hunter shoots a bear. E vie, inteligenta, cu mult umor si interactiva, cum am auzit ca trebuie sa fie o campanie in online.
Ambient: sunt multe jucarii faine, poate berea Topvar, cum sa introduci o sticla de bere pe un teren de hochei, ingenioasa gaselnita!
Integrat: Diesel – BE STUPID. Au trecut din online in offline si inapoi, fara sa piarda nimic din miezul conceptului, si-au trasat un teren de joaca “riscant” de permisiv, dar l-au controlat tot timpul!
Pe langa job, ma mai gandesc la job :). Mai in gluma, mai in serios, e o meserie de la care nu te poti deconecta cand pleci de la birou. Undeva, in spate, rotitele se invart mereu. In timpul liber, impreuna cu cativa colegi de la birou ne mai punem pe filmat, mai experimentam, incercam sa ne jucam cu tot ce inseamna imagine, statica sau nu, dar rezultatele reusite se aplica mai tarziu tot la job.
Weekend-ul e momentul in care pot sa stau cu al meu Vlad, sau cel putin asta incerc, sa petrec mai mult timp cu el decat in timpul saptamanii.
Cartea pe care am recitit-o, de fapt, sunt jumatati de carti pe care le citesc de mai multe ori incercand sa o fac asa cum trebuie. Cred ca e din cauza lipsei de exercitiu.
Dau mai tare cand aud melodiile de la Ramones, Sex Pistols si alte zeci, sute de trupe si muzici, sunt dependent de muzica, ascult aproape toata ziua, la birou, acasa, in masina, cat mai multa muzica!
As revedea oricand filmul ET.
Incerc sa nu ratez nici un episod din farmacia Catena.
