Dintr-o data se auzi vocea patrunzatoare a moderatorului virtual Vicentiu Furnica: "In 5 minute incepem…". Eram amplasata strategic langa colegul Adi (de la montaj), sa ma asigur ca-i dau sfaturi de filmare exact cand n-avea nevoie de ele. Vizibilitate? 100%. Liniste pe platou, motor si actiune! Moderatorul ne-a introdus in atmosfera easygoing Irish. Pe scena brandata Jameson au inceput discutiile cu castigatorii de la editia trecuta a competitiei "Jameson Empire Done in 60 seconds". Au luat-o de la inceputuri, au vorbit despre remake-ul pe care l-au facut dupa filmul "The Birds" al lui Hitchhock, despre zecile de ratuste de plastic cu care au plecat de la Real in rasetele doamnelor de la casierie, despre fail-urile de la filmari cand scenele epice erau stricate de usi care nu se deschideau, dar si despre experienta la Londra, cand au fost la etapa finala a competitiei DISS.
L-am facut atent pe Adi. "Uite, e proiectia cu cele mai bune clipuri de la noi!". Am vazut acolo remake-uri dupa "Ghost", "American Beauty" sau "The Birds". Au fost buni ai nostri, poate o sa-i inspire pe viitorii curajosi care se vor inscrie la DISS, dupa ce au vazut remake-ul autohton care a ajuns mai departe. Am fugit, apoi, cu camera, microfon, trepied & co (era o priveliste memorabila) catre barul Jameson unde cativa entuziasti se adunasera deja sa povesteasca in 60 de secunde filmul lor preferat si sa fie premiati cu cate un cocktail cu Jameson. S-au aratat mai timizi la inceput. "Stati sa-mi adun inspiratia" ne ziceau. Apoi lucrurile au mers usor, au inceput sa prinda gustul povestilor spuse in timp fix (cineva cronometra in apropiere) si-am auzit, printre altele, rezumatele pentru "Home Alone" si "Madagascar 3". Se vedea ca se distreaza, in stilul easygoing in care li se propusese, si ca aveau nevoie doar de un imbold.
Am fugit apoi la o masa din terasa. "Putem sa te filmam in timp ce trimiti SMS?" am intrebat. A fost un amabil participant la ADfel, pasionat de filme, care se incumetase sa raspunda la una dintre provocarile lansate de Jameson: intrebari de cultura generala despre filme. Intrebarea in cauza era "Replica e ’Here’s Johnny’. Care e filmul?'". L-am lasat sa se hotarasca sa apese pe send si-am plecat mustacind pentru ca intuisem raspunsul. Cei care au reusit sa raspunda corect primii au primit o parola cu care s-au prezentat la barul Jameson pentru a fi rasplatiti cu un cocktail pe care oricine cu un autentic spirit irlandez a stiut sa-l aprecieze.
Langa scena s-a sunat iar adunarea. Vicentiu Furnica anuntase inainte ca toti curajosii, pasionati de filme, cu talente actoricesti vor putea sa si le etaleze pe podiumul strajuit de cele doua butoaie Jameson. Cum spiritul irlandezului fusese deja trezit, participantilor nu le mai ramasese decat sa-si adune increderea si sa paseasca langa scena.
Ne-am pregatit planul de atac. Colegul Adi si-a luat pozitia in spatele camerei, pentru ca toata experienta a fost transmisa live pe toate plasmele existente in terasa. Eu m-am infiltrat pe teritoriul inamic si-am incercat sa culeg impresii inainte sa inceapa. Se citea entuziasmul pe fetele lor, dar si timiditatea, care a disparut rapid cand Vicentiu Furnica a dat startul competitiei. Primii au urcat pe scena cu ezitare, dar au sarit in picioare la auzirea sountrack-ului. Il stiau.
Am avut parte de scene din "Austin Powers" unde intreaga gasca de pe scena s-a transformat in versiuni ale lui Mini-Me. Apoi au fost scene din "Star Trek", de unde n-au lipsit bataile cu sabiile laser. "Piratii din Caraibe" s-a transformat intr-o bataie cu pumnale intre lupi de mare, "Ghost Busters" a fost reprezentat printr-un dans sincron de zile mari. Desigur, castigatoarele locului I au fost cele care au interpretat o scena din Titanic. Ba Rose tremura inflacarata pe butoiul Jameson care a servit drept bucata din Titanic pe care a plutit protagonista filmului, ba Rose si Jack reinterpretau faimoasa scena de la prora Titanicului. Spiritul easygoing i-a patruns atat de tare pe participantii la concurs incat au stiut sa castige inimile oamenilor din public facand o galerie de zile mari. Fiecare echipa a venit cu o strategie de atac cu care sa impresioneze publicul care i-a apreciat cu aplauze.
Am fost in primul rand la premiere. Participantii si-au etalat zambetele si premiile in fata blitz-urile care curgeau continuu. Unii i-au multumit lui Margot, cea mai mare sustinatoare a lor, altii au declarat ca "Echipa adversa si-a dorit mai mult victoria", dar cei mai multi doar s-au bucurat de atentie si de premii. Am plecat impreuna la barul Jameson sa sarbatorim si sa aflu cate ceva din experienta lor de pe scena. "Ati recunoscut imediat melodia?". Unii mi-au spus ca nu imediat, ca a fost mai greu cu Austin Powers, dar ca apoi s-au transformat in Mini-Me. Castigatoarele locului I se bucurau ca au prins soundtrack-ul pentru Titanic. "A fost foarte usor" a spus una dintre ele zambind, probabil amintindu-si de aplauzele si rasetele cu care au fost rasplatite de catre public. Eu mi-am amintit de cuplul care, spre incurajarea fetelor, a mimat propria scena din Titanic de pe treptele care conduceau spre acoperisul terasei Fabrica.
