Cand iesim pe strada pregatiti sa facem Pop Talk-uri ne inarmam cu instrumentele de tortura obisnuite (camera, microfon, lavaliere), cu multa rabdare si, pe langa toate astea, cu multe asteptari. Ne-asteptam sa ne intalnim cu tot felul de consumatori: rationalul, impulsivul, cel care nu recunoaste nimic, cu omul mereu in intarziere, cu "n-am timp"-ul, cu "nu stiu"-ul, cu toti. Cazul asta nu face exceptie de la regula, asa ca rimele lui Dedeman au fost analizate din toate perspectivele, pentru ca le-am dat pe mainile unor chirurgi foarte critici si foarte carcotasi.
"Le-ati mai vazut pana acum? era intrebarea pe care am repetat-o pentru toata lumea si care era intampinata, de cele mai multe ori, cu un "Nu”. Majoritatea celor care au raspuns cu "Nu" ar putea sa intre usor in categoria "nu stiu" constituita din persoane care, odata ce vedeau reclamele pe iPad, brusc isi aminteau ca le zarisera totusi si parca-parca li se pareau si amuzante. Cei mai multi nu stiau, dincolo de "sunt in rime”, sa spuna de ce. Tot ei pufneau in ras (cu "Te-as lipi sa stai cu mine/ Adeziv iti dau mai bine" e greu sa te abtii) ca apoi, la sfarsitul interviului, sa spuna ca nu s-ar lasa niciodata influentati de reclamele astea. Fereasca Sfantu’ sa cumpere ceva ca urmare a unor ad-uri pe care nu le-au retinut in mod constient, dar care ar fi putut sa actioneaze totusi asupra lor.