Film: The Vow (Juramantul)
Branduri: Parade, Imperfect Indulgence, Sony, Cubs, Mercedes, Timeline, Facebook, Obama
Actori: Channing Tatum, Rachel McAdams
Uneori uitam mancarea in cuptor sau lumina aprinsa in camera de alaturi, uneori uitam sa ducem gunoiul, alteori uitam sa platim factura la gaze... de multe ori uitam sa dam telefonul promis. Pana aici, nimic iesit din comun. Dar ce s-ar intampla daca am uita intr-o zi TOTUL? Un accident de masina si un miracol ca suntem in viata, dar cu ce pret?! Goluri in memorie. Vrem cu adevarat sa le umplem? Putem? Aceasta e miza filmului The Vow, care aduce in prim-plan povestea cuplului format din Paige (interpretata de Rachel McAdams) si Leo (interpretat de Channing Tatum). Filmul se concentreaza pe zbuciumul lui Paige pentru a invinge amnezia in cautarea ultimilor ani de viata, asa cum au fost cu adevarat, cu bune si cu rele.
Branduri care ii sar in ajutor
Procesul de recuperare a memoriei nu este deloc lipsit de asperitati. Incurajata de medici sa isi reia rutina obisnuita pentru a rechema memoria in colturile din care s-a sters subit, eroina se reintalneste cu crampeie dintr-o viata cotidiana pe care o traise, dar se produce de cele mai multe ori o desincronizare intre locul acestora in puzzle si interpretarea pe care o primesc prin ochii noii Paige, cea care isi aminteste doar franturi. Hanoracul inscriptionat cu logo-ul Cubs este un bun exemplu de obiect recunoscut ca fiind confortabil si familiar, insa fara o finalitate imediata in regasirea memoriei. Masina mamei, persoana langa care se simte protejata, este un Mercedes, dar cat de multa siguranta ii mai inspira acum oare marca de masina avand in vedere trauma traita si lupta permanenta de a se regasi pe sine? Televizorul SONY este poate unul dintre brandurile-strajer cele mai proeminente, fiind intermediarul unei dovezi a iubirii unice a protagonistilor. Ramane memorabila scena in care eroina priveste pe ecranul televizorului SONY inregistrarea nuntii lor si rostirea juramintelor. Lacrimile nu intarzie sa apara, insa amintirile da.
Branduri care se insinueaza subtil
S-a discutat indelung despre cele doua contracte de product placement ale acestui film, care au facut obiectul unor aparitii repetate in film, insa fara o dispunere elocventa a logo-ului, a numelui, a oricaror referinte despre respectivele branduri. Este vorba despre producatorul de bijuterii Parade, care a realizat verighetele celor doua personaje – simbol suprem al legaturii dintre acestia. Tot la capitolul recuzita vestimentara si accesorii se incadreaza si contractul de product placement care reglementeaza aparitii mai multor modele de genti din colectia Imperfect Indulgence, un boutique de obiecte cu design special, executate manual intr-un atelier din Toronto. Filmul insinueaza cu finete aceste doua branduri, care monetizeaza investitia in product placement prin actiuni de follow-up incluse in strategii de promovare ce fac trimitere la film.
Branduri care nu mai au nevoie de product placement
Exista doua scene in film care fac referire explicita la branduri care reprezinta icon-uri nu numai in SUA ci in intreaga lume. Este in primul rand vorba despre presedintele Obama, pe care eroina nu-si aminteste sa-l fi votat, dar pe care este nevoita sa il accepte drept presedinte, mai mult sau mai putin surprinsa de noua realitate. Nu in ultimul rand, momentul in care isi aranjeaza cu meticulozitate fotografiile din diverse perioade ale vietii pentru a crea un timeline al vietii sale, precum si explicatiile succesive prin care motiveaza rolul si utilitatea acestui demers in a recompune viata, a ordona amintirile si a cataloga trairile, reprezinta, in opinia mea, una dintre cele mai bune argumentari ale versiunii Timeline a Facebook-ului.
Desigur, la o prima vedere ar putea parea o insulta adusa utilizatorilor retelei sociale, doar nu avem toti amnezie, nu? Corect, insa, efectele de simplificare, catalogare, ordonare raman valide si raspund unor nevoi inerent umane. Traim din amintiri si avem nevoie cu totii de un instrument mnemonic – chiar si in lipsa existentei reale a unei cafenele numite Mnemonic, ca in film. In fond, acum ceva ani, filmul The Notebook demonstra ca boala uitarii cu care se confrunta atatea persoane in varsta poate fi ameliorata de existenta unui jurnal de memorii, Facebook duce acest demers la un alt nivel, pentru afectiuni poate chiar mai complexe decat Alzheimer, cum ar fi amnezia temporara sau secventiala cauzata de un episod violent.
In concluzie, printre putinele branduri ce stau de straja in vederea unui happy-ending, gasim multiple forme de product placement, mai mult sau mai putin subtil, poate in unele cazuri neintentionat, dar cu siguranta dozat cu decenta si verosimilitate.
