[AdLife] Lorand Balint (Boti): "Am spalat rufe cu femei din toata lumea"

Dintre toate functiile pe care le-a ocupat in cei 10 ani la Leo Burnett, de la Regional Communications Manager Balkans la Chief Digital Officer, Lorand Balint (Boti) e asociat cel mai des (de catre cei care au participat la trainingurile lui) cu perioada in care era Global Account Director pe P&G detergenti, perioada care i-a oferit ocazia sa spele rufe cu femei din toata lumea si sa alature intamplari captivante sutelor de boarding pass-uri adunate.

Ex–Burnetter, in prezent este partener la Platypus Group, loc de joaca pentru pasionatii de gandit, si se pregateste pentru urmatorii 40 de ani de creat lucruri grozave, ramanand fidel mantrei sale: Inspire people to think.

Numar de primaveri creative: 36. Inteleg de la cei care ma cunosc de mult timp ca din primele zile am dat ceea ce-i mai bun din mine.

Am copilarit pe strazile, dealurile, padurile, muntii, fabricile din Brasov.

Cand eram mic, voiam sa devin publicitar. Visam cu ochii larg deschisi. Aveam camera tapetata cu printuri decupate din revistele straine care imi cadeau in mana. Prietenii aveau cantareti, fotbalisti – eu aveam printuri la sampanie, bere, clapari, blugi. Erau anii '80 si, desi visam extrem de frumos, eram constient ca o sa sfarsesc ca sef de hotel in Poiana Brasov - sa am acces la Shop si la Suedezele, Frantuzoaicele, Englezoaicele care veneau la schi in Romania.

Am chiulit de la foarte multe chestii. In liceu in clasa a 11-a aveam 119 absente si in ultima saptamana toti profesorii erau fericiti vazandu-ma in clasa altfel pustie. Zambeau satifacuti si ma intrebau invariabil: cate absente ai, Balint? 119? Inca una si repeti anul? Am rezistat. Greu, dar am rezistat.

Am castigat primul salariu de la o firma de distributie unde am lucrat 2 saptamani in timpul facultatii. Trebuia sa lucrez vreo 6 dar pare-se ca nu am rezistat, unde supervizam o echipa de pre-selleri intr-un push in perioada de dinainte de Craciun, si cu banii primiti mi-am luat niste blugi.

Cand o sa am multi bani si nu o sa mai fiu nevoit sa muncesc, o sa continui sa muncesc. Prin 2011 am avut un curs cu un domn la vreo 70-75 de ani care printre multe altele facuse parte din echipa care a lansat New Coke, ii tinuse un training Papei de la Roma. Si tin minte cat de incantat am fost ca, daca am ceva noroc, mai am inca vreo 40 de ani de facut lucruri foarte, foarte misto. Nici o secunda nu am simtit asta cand am ascultat pe cineva care avea multi bani.

As fi vrut sa mi se fi spus mai devreme ca la gradina zoologica din Mexico City au ursi Panda.

Imi amintesc si acum ziua in care am iesit cu maica-mea si cu sora-mea sa luptam importiva lui Ceausescu – in primele ore ale lui 22 decembrie '89. Mama ii intreba pe soldatii care pazeau cladirea PCR din Brasov daca ar avea inima sa traga in copiii astia doi. Si ce bucurie cand am aflat ca a fugit Ceausescu si ca am reusit sa-l dam jos. Aveam 13 ani si din clipa aceea am stiut ca pot face orice vreau sa fac. Am invatat sa lupti pentru ceea ce crezi – cu orice potential risc.

In liceu eram tipul ala pe care profesorii, colegii nu prea aveau cum sa-l uite. Dupa ani de zile am fost in Saguna cu un eveniment al unui client si cand m-a vazut directoarea m-a recunoscut pe loc (spre uimirea celor cu care eram. Nu mai fusesem de foarte, foarte multi ani prin liceu).

Relationship status cu publicitatea: face viata mai frumoasa.

Primul meu job in publicitate a fost de art director (si acum cred ca am socat o gramada de oameni). Cand am terminat facultatea mi-am facut firma cu doi prieteni. Dintre noi trei doar unul avea vreo 6 luni experienta in sales si ne-am impartit spontan responsabilitatile. Mie mi-a picat realizarea reclamelor print pentru clientii nostri. Layout, DTP, curier la reviste – 360 de grade :). In agentie pe bune am intrat la Graffiti ca Planner. Imi amintesc ca ma pregatisem beton pentru interviu si de fapt totul s-a redus la intrebarea: 'Esti ungur? Da. OK, te-am angajat. Ungurii sunt oameni seriosi, pana acum nu m-a dezamagit niciunul. Si oricum ai 30 de zile de proba asa ca te dam afara daca se dovedeste ca nu esti ok'.

In paralel, mai lucrez ca trainer. Impartasesc celor interesati din lucrurile (nu putine) traite si invatate. Ma tin de mantra mea: "Inspire people to think" si am creat un loc de joaca al celor carora le place sa gandeasca: Platypus Group – The Thinkers' Playground.

Primul brief la care am creat ceva de care am fost multumit: student fiind am gandit un outdoor mai neconventional pentru anii '90 pentru Knipping tamplarie PVC. Un fel de Unipol in Tancabesti pe DN1 facut in forma de K. Tin minte ca am fost foarte fericit.

Proiectul care nu mi-a iesit (desi tare mi-as fi dorit) a fost transmiterea meciului FC Barcelona vs. Real Madrid simultan pe toate cele trei canalele Digi Sport. Pe Digi Sport 1 comentariu neutru - obisnuit. Pe Digi Sport 2 comentariu total Pro Barca. Pe Digi Sport 3 comentariu total Pro Real Madrid. Faceam un statement clar ca Digi are trei canale de sport - lucru pe care chiar multi dintre cei care au Digi acasa nu-l stiu. Din Barca - Real a devenit Dinamo - Steaua pentru a fi mai relevant, apoi a murit pentru ca genera controverse :). Daca-l intrebati pe Victor (Stroe) s-ar putea sa va dea acelasi raspuns. Facuram tot ce se putu pentru a se face.

Cea mai tare campanie internationala este pentru mine cea de la Adidas Torsion din 1990 pentru ca imi rasuna in minte ca si cum ar fi fost ieri ('Daca vrei cu adevarat, poti!') si 4 ani am visat la o pereche de Torsioni. I-am primit in '94 si i-am vandut cativa ani mai tarziu – aveau valoare reziduala mare. Nici o alta campanie nu a mai reusit chestia asta.

Cea mai tare campanie din Romania e greu de nominalizat pentru ca trebuie sa exclud campaniile Leo Burnett. Ma intorc in timp la Xnet.

Visez sa castig un premiu la 96 de ani.

Cea mai buna comunicare de brand o are Carturestiul. Sunt foarte multe branduri cu super comunicare, dar o sa ma opresc la Carturesti. Imi place pentru ca le este foarte clar cine sunt si ce doresc si sunt extrem de fideli acestor lucruri, chiar daca pe termen scurt poate ca pierd vanzari. De la o anumita boemie a angajatilor, la modul in care arata magazinele, pana la mixul de produse din magazin sau bar. Sunt o dovada ca nu ai nevoie de TV sa construiesti un brand puternic. De pe international as alege Nespresso care este unul dintre cele mai integrate branduri din cate exista si reuseste sa construiasca "the ultimate coffee experience" in fiecare punct de contact.

Ad-urile mele favorite:

Spot TV: Barclays; VW; Guinness; Save the Forest; Disney.

Spot online: John West – Bear. Nu a fost gandit pentru online, dar pentru 90% din planeta a functionat ca viral. La un moment dat pare-se ca a fost spotul favorit al americanilor desi nu a fost difuzat niciodata la TV in SUA.

Print: sunt sute care mi-au placut. Cand am citit intrebarea primele care mi-au venit in minte au fost cele de la Timex (campanie Fallon).

Timex - William Lamm

Altele: BMW Retina Ad – foarte misto cum au adus in comunicare un efect pe care il poti vedea live in muzeele de stiinta si tehnica; Gauloise: habar nu am care este istoria acestui film, dar imi place la nebunie.

Cartea de care spun ca e preferata mea (si care chiar este preferata mea) este The Fountainhead (Ayn Rand).

La mine in history-ul de la browser apar cel mai des HotNews.com; psfk.org; AdsOfTheWorld.com; CNN.com; AdAge.com; hbr.org; Warc.com; TED.com; Lycos & Yahoo! & Google.com (incerc sa nu-i dau 100% share lui Google pe cautarile mele); ProSport & GSP.ro; Vimeo.com.

Dau mai tare cand aud melodiile de la Manu Chao, Dire Straits, U2.

As vedea de 10 ori filmul Nasul. Si sincer nu inteleg de ce intr-o seara cand era meci live am preferat sa ma mai uit o data la Nasul pe alt canal TV. Star Wars e din aceeasi categorie.

Incerc sa nu ratez nici un episod din Seinfeld. Stefan ma ajuta sa nu ratez nici Clone Wars sau Scooby Doo.

Cand nu lucrez, imi place sa continue sa-mi mearga mintea. La un moment dat in viata m-am hotarat ca-mi place chestia asta pe care o fac si tot atunci m-am hotarat ca o fac ca lumea. Nu sunt nici pe de parte workaholic cum ar putea sa para, sunt printre cei care au stiu sa faca in viata ceea ce le place astfel incat de fapt nu lucrez niciodata. Ma bucur de viata.

Poate dai peste mine la aeroport.

Colectionez boarding pass-uri. Am sute. La 90 de ani o sa le arat celor care vor vrea sa ma mai asculte – relicve ale trecutului indepartat.

Cheltuiesc prea mult pe masina. Aveam o Skoda Fabia si mergea minunat. Acum pentru a face acelasi lucru am un Forester caruia nici nu i-am luat cauciucuri de iarna asa ca prin nametii de afara merg cu Polo-ul Ralucai.

Am facut poze iola in casa la consumatori din China, Filipine, Mexic, Rusia, Polonia… Am spalat rufe cu femei din toata lumea.

Pierd prea mult timp cu tableta. Am acces rapid la o cantitate uriasa de informatii si este greu sa rezisti. Reviste, filme, prezentari, aplicatii – inca nu m-am adaptat.

Aici e poza de pe Facebook care a primit cele mai multe like-uri. Sa fie parul?

Statusul de pe Facebook cu cele mai multe like-uri este "Am zburaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaat!!!!!!!! cu deltaplanul deasupra rio-ului!!!!!! eu, boti!!!". De retinut ca mi-e frica de inaltime si multi prieteni stiu asta. Acum 13 ani am ramas intepenit pe un pod peste Dunare la Budapesta, iar din momentul acela m-am expus la orice inseamna inaltime – culminand cu zborul cu deltaplanul in Rio.

O replica buna de agatat: new business agresiv nu este punctul meu forte. Pot la nevoie, dar cred in maximizarea relatiei cu clientii existenti. Inainte de a cauta new business oportunist livreaza pe ceea ce ai.

O poza din alta perioada: la 17 ani avem 60 kg la 1.85m si o fata mi-a zis ca e nasol ca o intep cu coastele. Ani de zile am bagat in mine ca porcu' sa ma ingras. Mancam noaptea o franzela ca sandwich. M-am trezit complet prin august anul trecut cand aveam 105 kg. Acum am 91 kg.