Raymond Rubicam s-a nascut in 1882 intr-o familie de afaceristi din Brooklyn. Parintii lui detineau o afacere prospera in domeniul import-exportului. In aceste conditii, viata lui se preconiza a fi una linistita si lipsita de griji. Dar lucrurile au luat o intorsatura neasteptata cand bunicul sau a murit, iar parintii lui au pierdut afacerea. Putin mai tarziu, tatal sau a murit din cauza tuberculozei. De atunci Raymond nu a mai avut parte de o familie stabila si a fost crescut de diferite rude. A copilarit in Ohio, Texas si Colorado. La 15 ani a parasit liceul pentru a lucra la aprozarul unui var din Denver. De atunci nu s-a mai intors la educatia formala. De-a lungul timpului a avut fel de fel de joburi, de la valet pana la comis voiajor.
In tot acest timp, Rubicam si-a nutrit ambitia de a deveni un bun scriitor. A mostenit talentul de la parinti, caci tatal sau a fost jurnalist, iar mama sa scria poezii. La 18 ani a ajuns in Philadelphia unde a inceput sa scrie povestiri scurte. Experienta scrierii acestor povestiri l-a ajutat sa se angajeze ca reporter la ziarul Philadelphia Inquirer. Mai tarziu, inainte sa se casatoreasca, a realizat ca salariul de 12 dolari pe saptamana nu-i era suficient pentru a intemeia o familie. Astfel, a inceput sa lucreze ca vanzator de automobile. Se pricepea la vanzari, dar nu era o meserie pe gustul lui. S-a orientat apoi catre advertising sperand ca acest domeniu ii va oferi ocazia sa scrie si totodata sa castige un salariu decent din care sa isi intretina familia.
Prima slujba in publicitate a fost la Armstrong Advertising Company, in Chicago. Proprietarul, F. Wallis Armstrong, era cunoscut drept un tiran care isi hartuia in mod curent angajatii. El considera copywriterii un rau necesar, iar pe Raymond il hartuia chiar mai mult decat pe ceilalti. Desi atmosfera intretinuta de un asemenea sef era neplacuta, Rubicam a invatat meseria de copywriter de la colegii lui. Mai tarziu, i-a fost oferita o pozitie mai buna la agentia N. W. Ayer Company. Aici Rubicam a facut doua dintre reclamele pentru care a ramas faimos: cea pentru Steinway, „Instrumentul nemuritorilor” si cea pentru Squibb „Ingredientul nepretuit”.
Datorita unei traditii indelungate, compania Steinway avea inclinatii conservatoare. Managementul nu privea cu ochi buni publicitatea si rareori folosea acest mecanism pentru stimularea vanzarilor. Raymond Rubicam a tratat insa cu grija acest client sceptic. In anii ’20 reclama a facut multa valva si a crescut vanzarile Steinway cu 70 de procente. Mai mult, reclama este in continuare considerata una dintre cele mai eficiente executii publicitare create vreodata.
Pana in 1921, Squibb nu a facut reclama la produsele sale. Compania dorea foarte tare sa promoveze cateva produse de uz casnic care se aflau deja in multe locuinte. Comunitatea medicala nu ar fi privit cu ochi buni o tentativa de advertising din partea companiei Squibb. Problema pe care Raymond Rubicam o avea de rezolvat era una foarte delicata pentru ca trebuia sa vanda produsele Squibb catre publicul american, fara a leza insa relatiile companiei cu comunitatea medicala.
Cariera lui Rubicam ar fi avansat in continuare la agentia lui Wayland Ayer, dar dupa moartea acestuia, in 1922, postul de Chief of Copy a fost atribuit altcuiva. Nemultumit de modul in care au evoluat lucrurile, Raymond a decis sa isi deschida propria agentie. Nu a facut-o de unul singur, ci alaturi de colegul sau, John Orr Young. Ei au lucrat impreuna si in agentia lui Armstrong. In primavara anului 1923 au fondat impreuna Young&Rubicam cu un capital de 5000$. Agentia lor era diferita de toate celalalte existente in industrie la vremea aceea. Obiceiul vremii era ca toti oamenii care conduceau o agentie publicitara sa provina din partea Account Management-ului. Rubicam era un creativ prin excelenta, iar asta se reflecta in atmosfera din agentie.
Oamenii nu ajungeau la birou mai devreme de 9:30 dimineata. Angajatii sai lucrau in grupuri ad-hoc pe diferite proiecte. Copywriterii, fotografii si art directorii se adunau in aceeasi camera si lucrau pana la ore tarzii. Rubicam era extrem de talentat in a dezvolta si proteja potentialul oamenilor sai. Isi alegea angajatii nu dupa curriculum vitae sau educatie, ci dupa calitatea ideilor si puterea lor de munca. Avantajele s-au reflectat in evolutia agentiei, care a crescut intr-un ritm constant. In 1927 incasarile au fost de 6 milioane de dolari, in 1935 au ajuns la 12 de milioane de dolari, iar in 1937 s-au ridicat pana la 22 de milioane de dolari. Chiar si in perioada Marii Crize Economice, Young&Rubicam detinea in portofoliu clienti mari ca Travelers Insurance, Brystol-Myers, Gulf Oil, General Electric, Johnson and Johnson, Fortune, Life sau producatorul de automobile Packard.
Raymond Rubicam a introdus tehnici noi de advertising. Una dintre ele este cea a secventelor de imagini insotite de text, cu care a conceput primele reclame in formatul benzilor desenate. Aceasta tehnica a fost utilizata in promovarea brandurilor Postum si Grape-Nuts.
Filozofia lui Rubicam despre advertising si copywriting a revolutionat industria. Conceptia lui era ca o reclama trebuie sa fie asemenea unei oglinde a cititorului. In primul rand trebuie sa-i arate acestuia cine este, apoi sa ii explice cum produsul promovat se poate integra in viata lui. Cu ajutorul lui George Gallup, Rubicam a dezvoltat noi metode de cercetare. Young&Rubicam a fost prima companie care a efectuat interviuri telefonice pentru a masura succesul reclamelor. A produs chiar show-uri proprii de radio in care includeau reclame. David Ogily a fost puternic influentat de stilul lui Rubicam si a sustinut in cartea sa „Ogilvy on Advertising” ca reclamele agentiei Young&Rubicam erau cele mai citite la vremea respectiva in Statele Unite.
In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, Raymond Rubicam a contribuit considerabil la efortul depus de americani. A coordonat campanii de comunicare initiate de War Advertising Council, Trezoreria Departamentului pentru Credite pe timp de Razboi si a fost consultant al Consiliului pentru Dezvoltare Economica.
La 52 de ani, Rubicam s-a retras din publicitate si s-a mutat in Arizona. Aici a inceput afaceri in domeniul imobiliarelor si a colaborat cu Campbell Soup Company. A intreprins apoi diverse initiative de antreprenoriat in slujba comunitatii. In 1978 s-a stins din viata, la varsta de 85 de ani.
