![[AdBreak #44] Talk of the month: povesti din 20 de ani de publicitate la Graffiti BBDO](https://media.iqads.ro/2011/11/photo-large-20055-cover-850.jpg)
Ca orice industrie cu trecut si publicitatea romaneasca se bucura dupa 20 de ani de inceputuri gnomice, insighturi savuroase si pilde demne de letopisete. Spre deosebire de istoria care poate fi contestata pe alocuri si acuzata de lipsa de veridicitate prin omitere, cu fauritorii istoriei publicitatii romanesti am putut sta de vorba la o bere pe scena AdBreak #44, unde am aflat cate si mai cate despre acele vremuri.
Graffiti BBDO este prima agentie de publicitate infiintata in Romania, parte din reteaua BBDO Worldwide, deci acoperisul sub care publicitatea a invatat sa faca primii pasi si sa silabiseasca primele cuvinte.
Inainte de a incepe panelul cu Lucian Georgescu (Managing Partner la GAV, Creative Director la Graffiti BBDO intre 1993 si 2003), Adrian Preda (Creative Director MRM Worldwide Bucuresti, Creative la Graffiti BBDO intre 1999 si 2005) si Serban Alexandrescu (fondator & asociat Headvertising, si-a inceput cariera in advertising la Graffiti BBDO, in 1994), Cristian Burci a transmis o viziune comparativa intre publicitatea de atunci si acum, prin intermediul unui material video cu un interviu pentru IQads: "Traiam altfel de timpuri acum 20 de ani. Lumea era extrem de curioasa sa decopere lucruri, avea o pasiune extrordinara de a construi lucruri si cred ca asta a contat extrem de mult in a da energie tuturor pentru a face ceva exceptional. Nu cred ca banii au fost prima motivatie a celor care au inceput acum 20 de ani, ci pasiunea de a construi ceva extraordinar. Pentru cei de acum cred ca pasiunea nu este atat de mare, asa cum era acum 20 de ani, desi cred ca piata in momentul asta se apropie de un moment similar ca cel de acum 20 de ani, in care va fi nevoie de o reconstructie si o reconfigurare totala a pietei de publicitate.
Invitatii au vorbit depre vremurile in care Catalin Botezatu si Gabriela Cristea erau protagonistii unui spot filmat de Florin Calinescu si in care bucataria lui Janine Stefan juca rol de platou de filmare a reclamelor la Dero.
Cum este publicitatea astazi din perspectiva unor oameni care acum 20 de ani isi petreceau weekend-urile la birou?
Serban Alexandrescu aduce in discutie ceasul creativului din ziua de astazi care se contracta, lipsa timpului fiind un factor de stres si, in consecinta, erodand procesul de creatie: "E o treaba oarecum paseista sa comparam atunci cu acum. Sunt altfel oamenii, e altfel societatea, e altfel Romania, e altfel lumea. Nu stiu daca puteam sa comparam. In timpul ala pe care il aveai in plus puteai sa incerci orice. Nu te omora nimeni daca greseai. Totul era mai relaxat, in sensul placut al cuvantului. Asta cred ca nu mai avem astazi si ne lipseste. Mai era loc de 'altadata'. Lipsa de timp iti roade procesul de creatie, care intotdeauna este bazat pe trial and error. Atunci aveai timp sa gresesti. Greseala este foarte importanta. Si trebuie sa ai timp sa si gresesti".
Cum era publicitatea atunci? "Nu fusese publicitate inainte. Nu aveai cum sa o faci decat un pic mai bine", a spus Alexandrescu. "Din punctul asta de vedere erai psihic mai confortabil pentru ca nu aveai de unde sa cazi. In ziua de azi ai deja vreo cinci etaje de unde sa cazi. Da, e mai nasol din punctul asta de vedere astazi", a adaugat acesta.
Adrian Preda a tinut sa descrie atmosfera de acum 20 de ani printr-o poveste auzita de la Nae Constantin. "In momentul in care am venit in Graffiti, Lucian imi povestea ca in momentul ala fetele veneau cu clientii la Hotel Banat si agentia de publicitatea isi primea banii. Mi se pare acum o chestie de film. Atunci prietenul meu Nae Constantin a avut o idee geniala: a format 808, care chema pager-ul pe toata agentia, si a ragait timp de 30 de secunde in chestia aia. Era varianta lui de fun. Din nefericire, Lucian era in prezentare cu clientul Philip Morris si incerca sa prezinte conceptul creativ al noii campanii publicitare de vara. Atunci Nae si-a luat 10% din salariu. Gluma era ca si-a luat 10 dolari".
"Cand am venit eu in Graffiti era o efervescenta foarte misto. Erau oameni care puneau pasiune, nu se intrebau cat se castiga sau daca se castiga. Era un intreg etaj al creatiei condus de domnul Psatta. Era o atmosfera foarte misto. Iar in momentul cand veneai la munca simteai ca ai venit intr-un loc superb", a adaugat fostul Creative Director la Graffiti BBDO.
Obiecte care spun povesti
Obiectul care ii aminteste lui Serban Alexandrescu de acele vremuri este un time sheet din 1995. La acel moment, din lipsa de fete in departamentul de creatie, lui i-a revenit clientul Tampax, pentru care a trebuit sa se documenteze, afland foarte multe. Ilustrativ pentru felul in care functionau lucrurile la acel moment sunt rubricile din time sheet-ul adus de Serban la AdBreak: "Pe el scrie client, comanda si apoi erau trei rubrici: variante facute, variante alese si variante produse. Erai platit in mod direct la cat lucrai, deci era important cate variante dadeai, cate din astea erau alese ca sa fie prezentate clientului mai departe si era la fel de important daca era cumparat sau nu. Astfel, erai motivat sa iei cat mai multe brief-uri, din astea sa dai cat mai mult din coate ca sa iti fie alese cat mai multe pentru a fi prezentate clientului, apoi urma momentul adevarului, determinat de vanzare. Din cauza asta erai foarte stimulat sa se cumpere ce faceai tu".
Serban isi aminteste cum in acele vremuri era ideal sa te imprietenesti cu departamentul de Client Service, accountul avand un cuvant de spus in alegerea persoanei de la creatie care se va ocupa de proiect. "Daca erai prieten cu un account, ti-l dadea mai degraba tie. Erau vremuri cand te faceai ca ai treaba pe langa usa accountilor ca sa ai mai multe sanse ca, atunci cand iese cu brief-ul din birou, sa dea peste tine si sa ti-l dea sa-l faci, si asa sa ai mai multe sanse sa iei mai multi bani la sfarsit. Nu existau salarii fixe. Si cumva chestia asta s-a rupt in momentul in care au aparut niste oameni care, in ciuda faptului ca nu prea scriau si nu prea vindeau, erau draguti in companie si au inceput sa ia bani indiferent daca scriau, vindeau sau daca li se aproba o lucrare".
Suvenirul din acele vremuri pe care Lucian Georgescu ar fi vrut sa il aduca era prima masina electronica de scris: un Sharp electronic care facea 12 copii.
Lucian a tinut sa completeze lista legendelor care au pus la cale creatia in primii ani de BBDO, mentionandu-i pe Diana Tobosaru, "primul om de creatie al BBDO, membru fondator si care va ramane probabil intotdeauna, din punctul meu de vedere, prima doamna a publicitatii romanesti", Florin Calinescu (primul director de creatie) si Ovidiu Bose-Pastina, al doilea director de creatie al BBDO.
Obiectul cu poveste al lui Adrian Preda este un tricou national inscriptionat cu numarul 10, care este in acest moment la Bogdan Naumovici. "Lucian era in juriu la Portoroz in 2005 si a organizat cea mai misto petrecere romaneasca ever cu reflectari in presa slovena. A fost absolut fabulos. Si este tricoul ala cand noi, cinci publicitari fara talent la baschet, am jucat cu o echipa de baschet a Sloveniei care ne-a batut". Tricoul acela l-a purtat si a doua zi la festivitatea de premiere de la Portoroz, unde au si castigat.
"Primul meu art director a fost Gelu Florea. El este in continuare art director la Grafitti BBDO. Cred ca e cam ca Ana lui Manole: s-a construit agentia in jurul lui", a mai povestit Adrian Preda. De la el am aflat cum demisioneaza un creativ ca Bogdan Dumitrache, care a facut un cut out pe care l-a spanzurat in fata tastaturii cu doua maini. Bogdan nu se spanzurase, cum credea femeia de serviciu care a chemat panicata politia, ci a plecat in Slovenia devenind director de creatie. "Un creativ sa se spanzure in fata calculatorului pentru ca nu a reusit sa dea ceea ce trebuie mi se pare chintesenta", a tinut sa puncteze morala povestii Adrian Preda.
Best of si Worst of…
Serban Alexandrescu: "Cred ca publicitatea are si ceva rau si ceva bun. E putin cam ca fashion designul. Vezi extrem de repede rezultatele muncii tale si le vede foarte multa lume. De cand te apuci sa lucrezi pe un brief si pana il vezi la televizor poate sa treaca o luna sau doua, ceea ce e foarte misto. Insa, daca poti sa vezi lucrurile pe care le-ai facut acum 4-5 ani, te cuprinde o oarecare jena fata de ce ai facut, cum aratau, toate lucrurile pe care le-ai fi facut altfel. Din fericire dupa 10 sau 20 de ani devin amuzante. Am parerea ca atunci erau lucrurile cele mai bune care se puteau face cu cat stiam noi, cu cati bani aveau ei si cu ce era in capul oamenilor din tara asta la acel moment. Sunt penibilute, dar asa arata Romania atunci, in caz ca nu mai tinem minte ce se intampla in tara asta".
"Daca pui azi spotul Sahara in calup s-ar putea sa fie cam de acolo. Dar asta s-ar putea sa fie o problema cu publicitatea pe care o facem in ziua de azi pentru ca lucrurile au luat-o in sus, dupa care, dupa parerea mea, au cam luat-o in jos", a spus Serban Alexandrescu.
Lucian a completat observatia lui Serban: "La vremea aceea, Sahara a fost unul dintre cele mai mari esecuri de marketing pentru ca a fost pozitionarea unei cafele de tip Tanti Aglaia, adica cafeaua la ibric, in zona premium. Evreii de la Elite facusera un research si pe baza faptului ca se consuma si exista o traditie a cafelei la ibric, au ales sa o vanda oamenilor cu bani, care pe vremea aia nu mai aveau timp sa fiarba la aragaz asa ceva. A fost un mare esec".
"Spotul TV este regizat de Bose-Pastina si filmat de Costica Chelba. Este primul spot romanesc filmat pe pelicula. Pentru voi, astazi, asta nu inseamna nimic. Dar pentru noi a filma pe pelicula era un vis pe care nu puteti sa il intelegeti de cand avem Cannon 5, 7 si asa mai departe. Cred ca e si primul spot romanesc filmat la Portoroz, locul unde rusii obisnuiau sa filmeze", a spus Lucian Georgescu.
Spotul preferat al lui Lucian este cel pentru Comitetul Olimpic Roman. Intrebat din public despre existenta unui e-mail emotionant trimis agentiei atunci cand si-a dat demisia, Lucian a spus: "Mi-am dat demisia in trei feluri. O data pe e-mail – aia era de fapt un ramas bun, nu o demisie. Demisia era de mult data. Mi-am dat-o prima data intr-un bar in Saint-Tropez. Si mi-am mai dat o data demisia pe scena la Clubul Roman de presa, intr-o chestie foarte oficiala, unde s-a cerut sa fiu intrerupt din live. Noroc ca se ocupa de regie Sandu Dabija".
Unul dintre lucrurile neplacute pe care isi aminteste Lucian ca le-a facut a fost demiterea prietenului, finului si colegului sau Alexandru Maftei, unul dintre directorii de creatie ai BBDO la acea vreme, care daduse un interviu pentru Marca Inregistrata stand pe toaleta.
"A fost o seara cand am primit un telefon de la Cristian Burci, in conditiile in care cred ca am primit 10 telefoane de la Cristi in general. Si mi-a spus Ai vazut Marca Inregistrata? M-am uitat a doua zi la agentie. Era o atmosfera de inmormantare cand am venit. Domnisoara de la PR, bine intentionata, i-a pus lui Alex pe biroul unde avea sa inceapa interviul, revista Campaign. Dupa o lunga perioada in care Cristi Burci nu daduse niciun interviu in presa, de data asta daduse un interviu amplu care aparuse pe coperta Campaign. Iar Alex, cu ideile lui de regizor neprodus la vremea respectiva, s-a gandit sa schimbe biroul cu toaleta si a facut treaba mare vorbind despre publicitate. Nu despre agentie. Intamplarea face ca era si un context politic acolo. Cred ca nimeni nu a meritat ce s-a intamplat: nici eu, nici Cristi, nici Alex, nici Andi Moisescu. Drept pentru care a trebui sa il concediez. Este unul dintre lucrurile de care imi amintesc cu tristete".
Cat despre lucrurile care il fac mandru, Lucian a mentionat colaborarea cu Serban si si-a exprimat parerea de rau ca nu le-a fost aleasa prima varianta de slogan pentru campania lui Nastase din ’96: "Ilie la primarie!".
Ce a invatat Serban Alexandrescu in liceul publicitatii romanesti? "Am vazut cat de important este sa ai un art director bun si ce copywriter semi-nul esti daca nu ai pe cineva care sa-ti puna vorbele si ideile intr-un art work care chiar sa ajunga la oameni".
A doua parte dedicata Graffiti BBDO i-a adus laolalta pe scena AdBreak pe Cosmin Radoi (Managing Director), Sorin Psatta (Integrated Communications Director), Simona Costea (Client Service Director), Stefan Chiritescu (Head of Strategy), Mihai Gongu (Creative Director) si Dragos Radulescu (Creative Director).
Cum se angaja pe atunci in Graffiti BBDO?
Sorin Psatta a inceput prin '94-'95, la acea vreme lucrand la ATF alaturi de Lucian Georgescu, care era angajat cu jumatate de norma. "Atunci a venit si mi-a spus: 'Pai tu stai aici pe un salariu nenorocit. Te duc eu la unii care fac o gramada de bani, care fac publicitate si care au inchiriat chiar si un hotel. Acum au nevoie de un sociolog'. I-am zis: 'Bai, eu sunt psiholog'. Atunci mi-a spus: 'Sociolog, psiholog, tot aia e'. Mi-a spus ca au nevoie de un om pentru ca au facut o cercetare si nu stiu sa interpreteze datele", a povestit Sorin.
"Cand m-am dus acolo am gasit un teanc de Excel-uri pline cu firme inventate peste noapte. Urma o prezentare la un client international de care nu auzise nimeni, Knorr, si care voia sa invinga Vegeta pe piata romaneasca. Le-am facut prezentarea aia care un sfert a avut legatura si trei sferturi am inventat-o intr-o noapte. Se numea: Eating soup habits in Romania. Avea vreo trei sau patru pagini. In momentul in care a vazut-o Ron Petreanu a fost foarte impresionat ca stiam sa scriu in engleza si ca aveam masina cu afisaj electronic Sharp. De acolo a inceput un fel de colaborare, pana cand Diana Tobosaru m-a intrebat daca nu vreau sa lucrez la ei. Am refuzat, asa ca mi-a propus sa vin cand vreau si sa-mi dea un flat salary de 300 de dolari pe luna. Era sa cad de pe scaun cand am auzit. Eu aveam 60 de dolari salariu la ATF. Din momentul ala am venit la Graffiti".
Cu experienta in jurnalism, Simona Costea a ajuns in publicitate in calitate de asistenta lui Lucian. "Era o provocare pe atunci sa-i gaseasca pe cineva potrivit. Legatura mea cu ziarul cred ca a fost argumentul pentru care m-au acceptat pana la urma. Ulterior am aflat ca m-au angajat pentru ca am trimis niste articole pe care le scriam in presa si el a spus ca daca asistenta mea stie sa scrie asa si citeste Dostoievski, asa cum m-am confesat la interviu, e un candidat valabil".
Angajarea lui Stefan Chiritescu in 2005 a fost o intamplare. Aplicase la Leo, care era la acea vreme o companie pe val, insa Boti (n.r. Lorand Balint) i-a sugerat sa se angajeze la Graffiti, in ciuda incapatanarii lui de a face strategie la Leo. "Atunci i-am spus: 'Da' de ce sa ma duc la Graffiti? Eu am aplicat la voi. Eu vreau sa fac strategie'. Atunci mi-a spus ca nu-i o problema pentru ca o sa lucrez cu Psatta. Si pentru ca Psatta nu a fost niciodata angajatul lui Graffiti, cred ca au simtit nevoia sa aiba si un angajat, asa ca m-au luat pe mine".
"2005 era anul in care Leo, Graffiti si McCann isi urau ficatii. S-ar fi omorat unii pe ceilalti. Era o stare de competitie extrema", isi aminteste Mihai Gongu. "Eu eram atunci in Leo la Naumovici, un om cu totul si cu totul special. Daca lumea spune ca am drive, de la Bogdan il am. Fiind la Leo, castigand la 24 de ani campania anului cu Antipa, injurat pe scena Ad'or de nationale si de alta lume, m-am gandit sa arat ca pot sa fac chestii si daca nu mai sunt in Leo. Am auzit ca la McCann se plateste foarte prost, deci nu McCann. Cealalta varianta era Graffiti. Stefan Vasilachi de la GMP mi-a dat un supersfat: 'Gongulica, daca te duci la interviu este fundamental ca fiind iarna sa nu ai urechile rosii. Daca ai urechile rosii de la frig este clar ca ai luat RATB-ul, daca iei RATB-ul mai mult de 300 nu poti sa ceri. Asa ca am luat un taxi si am cerut cat am crezut eu. Si acum sunt la Graffiti".
>Cosmin Radoi a ajuns la Graffiti in momentul de varf al publicitatii, la sfarsitul lui 2008, dupa ce lucrase din 1994 la Global Media, agentia de media a Graffiti la acel moment. "Stiam Graffiti foarte bine, cunosteam antreprenorii, cunosteam oamenii de acolo. In 2008, cand mi s-a facut propunerea asta, vazusem campanii facute de ei care imi placusera foarte mult. Mai mult decat ce facusera Leo sau McCann. Asta a fost motivul pentru care am venit aici".
La 9 luni dupa ce a parasit Draftfcb, Dragos Radulescu a ales Graffiti pentru ca "a fost o experienta remarcabila pentru multi oameni, are un trecut fascinant si pentru ca ne-am propus un proiect cu totul si cu totul nou in ceea ce priveste urmatorii 20 de ani", a spus Dragos.
Obiecte cu povesti
Simona a lucrat 5 ani pe contul Dacia, iar obiectul care o leaga de acea perioada este o macheta de la lansarea Dacia Logan pe care a primit-o de ziua ei de la client.
Sorin Psatta a adus un card din 1999, care ii aminteste de sloganul la care agentia se raporta la acea vreme: "Creating a world of difference".
"Noua ne-a placut foarte mult sloganul asta cand l-am aflat prin '96-'97 si am simtit nevoia sa il ilustram printr-o idee foarte simpla care ii apartine lui Bogdan Dumitrache: un glob pamantesc ale carui culori sunt inversate - continentele sunt cu albastru precum oceanele si invers. Chestia asta reflecta cum cream noi o lume a diferentelor. Am fost atat de fericiti de aceasta imagine incat am facut badge-uri, tricouri si carduri care aveau stampila de la contabilitate prin care se atesta prezenta ta in cadrul companiei".
Pentru Stefan Chiritescu, mansarda din Str. Turnescu nr. 1A este locul care il leaga de inceputurile la Graffiti. "Si astazi cand merg cu masina imi fac drum ca sa trec pe langa casa aia", a spus Stefan.
"Mult mai misto decat workul Graffiti din trecut, prezent si viitor, sunt oamenii care au fost in Graffiti si care sunt acum in agentie", este de parere Mihai Gongu. Anuntand audienta ca va urma un moment cheesy, Mihai a spus: "Exista un obiect pe care il car mereu cu mine si care este despre Graffiti pana la urma: verigheta. In Graffiti am cunoscut cel mai important om din viata mea, pe sotia mea Melania. Si daca nu era Graffiti nu ne intalneam".
Cosmin Radoi a adus un o coperta Playboy modificata, un proiect special realizat de Graffiti in 2008 pentru campania Fuborg. Cuvintele de pe coperta erau modificate cu litera "F".
"Graffiti pentru prima oara a modificat intr-un mod relevant numele unui brand. Asta a fost un exemplu care mie personal mi-a placut foarte mult. M-am dus la vremea aia la Dragos (Radulescu) si la Andreea (Paun) si le-am spus ca as vrea sa facem si noi asa ceva. Asta e un lucru care ma leaga de Graffiti inainte de a veni in Graffiti", a spus Cosmin.
Idei pentru urmatorii 5 ani
"Cele mai cautate joburi in 2011 sunt in secretariat si publicitate", ne-a impartasit Sorin Psatta o noua informatie descoperita chiar in ziua evenimentului. "M-a bucurat lucrul asta pentru ca inseamna ca publicitatea ca industrie inca este aspirationala, inca magnetizeaza, hipnotizeaza si m-as bucura sa functioneaze chestia asta inca cel putin trei-cinci ani. Pentru ca daca inauntru este bucurie, placere si entuziasm, indiferent de ce este afara, va fi cald si bine", a adaugat el.
Cu privire la evolutia publicitatii romanesti, Sorin Psatta a facut o paralela istorica prin care sa ilustreze avantul cu care romanii au reusit sa-i prinda din urma pe americani. "Prin 1999-2000, am spus sa facem upgrade-ul. Si multi dintre voi ati vazut cum istoria din vest sau de dincolo de ocean a durat decenii, aici a durat ani. Noi cumva am parcurs drumul de 50 de ani facut de americani in istoria publicitatii intr-un deceniu. Anii '95-'96 erau anii '50 de acolo, anii '98-'99 erau anii '60-'70 cu inventarea planningului mondial. In 2000 si ceva era explozia creativa din anii '90. Dupa care am cam intrat in ritm si ce-i acolo lucram si noi."
"Asa cum acum buzz word-ul este digitalizare, daca nu esti online inseamna ca ai pierdut o mare parte din equity, prin 2006-2007 cred ca buzz word-ul era comunicare integrata", a spus Psatta.
StefanChiritescu vede un viitor prosper al publicitatii din Romania prin regasirea bucuriei de joaca. "Pentru ca nu cred ca ne mai jucam. Si asta este o meserie depre joaca. Creativitatea este despre joaca, despre libertatea pe care ne-o acordam noi insine atunci cand facem ceva. Depinde doar de noi chestia asta", a spus Stefan.
MihaiGongu atribuie viitorul publicitatii creativilor multitasking: "Viitorul pentru creatie cred ca este al oamenilor care sunt mai Da Vinci. Care stiu sa faca tot felul de lucruri all in one, pentru ca lucrurile se vor fragmenta foarte mult. Nici nu poti sa ai un creativ care sa se priceapa la Facebook, unul la headlines, unul la Illustrator, pentru ca nu va fi eficient economic, avand in vedere ca bugetele merg in jos. Cred ca viitorul creativilor este sa inceapa sa fie foarte buni la foarte multe lucruri in acelasi timp".
Cosmin Radoi observa cum meseria de publicitar este dinamica, schimbatoare, adaptarea fiind un aspect mandatory al viitorului: "Modul in care peste cinci-zece ani ne vom face meseria asta va fi complet diferit de modul in care o facem azi sau modul in care o faceam acum doi-trei ani. Trebuie sa intelegem foarte clar lucrul asta si trebuie ca noi sa fim primii care ne schimbam. In ziua de azi totul este bazat pe tehnologie si din ce in ce mai mult comunicam cu consumatorii nostri prin tehnologie. Tehnologia se schimba extraordinar de repede, uneori nu reusim sa tinem pasul cu ea, dar va trebui sa tinem pasul daca vrem sa ramanem in industria asta si va trebui sa ne schimbam foarte mult modul in care intelegem consuamtorul si modul in care comunicam cu el. Va trebui sa venim cu campanii engaging si va trebui sa ne transformam consuamtorul intr-un brand amabasador. Vor fi foarte multe lucruri care se vor schimba. Marea majoritate a modului in care ne facem noi jobul va fi in digital."
Dragos Radulescu crede ca ar trebui sa ne reinventam structural cu totul, "si cand spun asta ma refer in primul rand la formulele de business ale agentiilor. Engaging-ul ar trebui sa fie in primul rand intern, organic, pornind din agentie".
"Imi pare rau pentru oamenii aia care vor sa lucreze in advertising pentru ca acum nu este un moment bun. Publicitatea nu mai e cool de mult", a adaugat Dragos.
Simona Costea a ajuns la concluzia ca nu iti trebuie bugete enorme de media ca sa produci si sa livrezi campanii reusite, "dar iti trebuie forta creativa si iti trebuie clienti curajosi", a spus ea. "De unde va veni bussiness-ul nostru? Este clar ca social media este parte a vietii noastre. Si cred ca agentiile si mai ales brandurile vor trebui sa se ajusteze cumva la trendul asta daca vor sa reziste. Sunt convinsa ca soarta agentiilor nu va depinde exclusiv de expertiza online. Deci va trebui sa stim sa generam in continuare povesti misto de brand", a adaugat Simona.
