Aparuta ca rezolvare pentru efectul imediat al publicitatii - vinzarea, exploatarea sexualitatii isi gaseste argumente solide in natura umana. Nedispunind de prea mult timp si spatiu pentru a determina alegerea cumparatorului, publicitatea recurge la instinctul sexual, al doilea ca importanta dupa auto-conservare.
In advertising, "Sex Sells!" este echivalentul lui "The Earth turns around the Sun". Nimeni nu-i contesta viabilitatea, breasla profita din plin si "ataca" portofelul si mintea consumatorului cu toate armele din dotare - de la subtil la grotesc, de la guerilla la falanga macedoneana, de la fatis la subliminal, de la text la imagine. Exista "marfa" pentru toate buzunarele si gusturile in acest bazar sexual. Haideti sa-i deschidem portile si sa dam o raita impreuna, sa vedem ce-i expus pe tarabe!
Pentru iubitorii realismului, exista "organe pe tava". La aceasta categorie, deschizator de drumuri este printul Hewlett Packard, cel cu domnul dezbracat, posesor de "small business". Din aceasta obirsie se revendica problemele cu "hard-ul" din "Depozitul de calculatoare" si domnul disperat ca si-a pierdut barbatia pe sub pat si nu-i face fata lui Suzi. Varianta feminina de succes la capitolul organe este, de departe, printul pentru Cosmopolitan cu poseta de blanita neagra, deschisa pentru a lasa la vedere interiorul de satin roz, in mijlocul caruia se adaposteste un etui de ruj.
Sub lozinca "I See London, I See France, I See Calvin's Underpants" sau homoerotismul, se afla pachete generoase de muschi, imagini care satisfac mai putin masculinul sau femininul din cumparator, dar care incinta, sa spunem, segmentul "indecisilor". De obicei produsul caruia i se face reclama e abandonat sau inexistent in cadru, fizionomiile sint ostracizate in afara crop-ului; important e sentimentul de "team building" - in cazul Herb Ritts, abdomenul si coapsele in cazul fotografului Bruce Weber, pentru CK Jeans, fesierii din printul pentru Lee, mina lui Marky Mark la locul potrivit, acel wet wet wet obligatoriu ca metafora pentru "arousal" in cazul parfumurilor Davidoff CoolWater si Gianni Versace Jeans Collection.
Ca sa nu dezamagim fanii eternului feminin, trebuie sa trecem si pe la standul curbelor si volutelor stimulatoare de vinzari, chit ca au sau n-au legatura cu produsul. Avem femeia-ingredient Cointreau, perechea de sfircuri Courvoisier, femeia-recipient in cazul berii Michelob, picioarele desfacute in V pentru SkyBlue, masochista Gasoline Jeanswear, Madonna abandonata a lui Versace, nimfeta perversa CK, fragilitatea de Auschwitz ca Obsession, Venera din spuma marii pentru Aqua di Gio, cubista Reebok, luptatoarea Beefeater, fecioara cu inorogul pentru Dream Angels, sofisticata Gaulthier si femeia-femeie pentru Rochas Lumiere. Sint multe aparitii de plan doi, fete fara identitate sau personalitate, cele din categoria decor pentru bere, cu efect garantat pentru low targetul insetat si pus pe eructatii, de la terasa Skol & Timisoreana.
Din bazar nu pleaca nimeni nemultumit, mai ales ca gasim frecvente trimiteri la relatia de cuplu, in mai toate ipostazele ei. Pornim de la inocentele flirturi gen Fanta si Star Name Orange, ajungem la atractia magnetica a la Gio, Str8 sau Route 66, trecem la ipostaza femeii dominatoare din Gucci Envy si Kandia, apoi la masculul dominant din Escape, putem sa incercam si in picioare, cum ne sfatuieste CK One, sau viceversa, a la Versace. Daca nu ne place, schimbam partenerii...ca avem de unde, tot la CK, important e sa se termine treaba cu bine, in stil Jose Cuervo.
Am mai avea ceva de vazut si la dugheana poantelor proaste, cu trimiteri la al treilea picior sau la ce le gidila pe doamne, aluziile verbale de la Clairol - "S-a ...sau nu s-a...???", trabucul Tiparillo dupa care mor femeile.....dar ne pierdem timpul de shopping in mod inutil.
Bazarul ne ofera tot, vinzatorii ne baga marfa-n ochi si ne prostesc cu ambalajele carnale. Sa vedem daca metoda lor functioneaza si cine cade mai repede in plasa: barbatul sau femeia?
