![[AdBreak #41] Cum isi gaseste inspiratia Cristian Lupsa, Editor la Decat o Revista](https://media.iqads.ro/2011/06/photo-large-14407-cover-850.jpg)
Pentru un plus de originalitate in lumea publicitatii, aseara la panelul Inspiratie de la editia AdBreak cu numarul #41, a fost invitat Cristian Lupsa (Editor, Decat o Revista) ca sa ne povesteasca unde si cum isi gaseste el muza.
Mai intai, Cristian ne povesteste cu modestie ca nu face altceva decat sa citeasca mult. Bloguri, carti, publicatii si tot ce are legatura cu viata cotidiana. Si ne mai spune ca este mai degraba inspirat de lucrurile banale decat de cele extraordinare. Dar inainte sa ne povesteasca despre tehnica lui de a-si gasi inspiratia, ne marturiseste ca: “Am fost foarte suparat pe mine intr-o vreme ca nu puteam sa scriu cand stiam ca trebuie sa scriu. Sa zicem ca imi impuneam ‘Uite, miercuri m-apuc sa scriu pentru ca editorul o sa-mi rupa picioarele daca n-am scris articolul’ si se facea joi dimineata si eu nu facusem nimic“. Dupa care a gasit cheia: “Ma plimbam in pijama prin casa, umblam prin frigider si practic mi-am dat seama ca aveam nevoie de o zi ca sa nu ma gandesc la nimic. Ca am nevoie de o zi sa intru intr-o stare dintr-asta de om uitat de lume acasa, cu mintea golita. Cu o gramada de post-it-uri colorate printre notite. Sunt dependent de post-it-uri colorate. Imi fac scheme, imi lucrez idei, si acum sunt mai linistit. Stiu ca, a doua zi, vrand – nevrand ma voi apuca sa scriu la material.
In plus fata de tehnica de care va spuneam mai sus, Cristi si echipa de la Decat o Revista isi gasesc inspiratia in lucrurile pe langa care noi trecem zi de zi. Banal pentru unii, inspirational pentru altii: "Gluma noastra in redactie: suntem probabil cel mai uncool grup de oameni care lucreaza impreuna, unul dintre dragii nostri colegi nu are cont pe nici un soi de retea sociala, pentru el sunt... Satana. Mai avem un coleg a carui mare pasiune e geopolitica, mie imi place wrestlingul, altcineva prefera sa gateasca decat sa iasa prin cluburi, asa ca inspiratia noastra vine din locurile cele mai banale, cele mai comune, chestii prin care trecem cu totii, de la jocurile pe care le jucam pe telefoanele mobile cand incercam sa pierdem vremea la, nu stiu, caietul de retete pe care il mostenesti de la mama, chestii cu care foarte multi din oamenii de-aici pot relationa. N-avem un proces foarte bine definit. Ne place uneori sa aruncam o idee pe un flipchart, de exemplu cum a fost la numarul asta, #6, cu familia: ne-am gandit ce e o familie si am ajuns de la albine la armata.... mai facem execitii de genul asta, dar, lucrand cu realitatea, de obicei pornim de la chestii pe care le traim".
Sigur, Cristi nu ne-a spus exact cand si-a dezvoltat tehnica cu pijamaua si izolatul de lume. Daca a fost inainte sau dupa cel mai dur feedback pe care l-a primit vreodata. Cert e ca pana si un jurnalist inspirat poate sa fie demoralizat din cand in cand: “Cel mai ingrozitor feedback pe care l-am primit dupa ce muncisem vreo 3-4 luni. Eram in State. Scriam la un ziar. Si timp de 3-4 luni petrecusem o gramada de timp cu comunitatea musulmana din localitatea in care eram. Citisem vreo 5-6 carti, mi se parea ca sunt un pseudo-expert in tot ce inseamna Orientul Mijlociu. Am scris o chestie aproape academica pentru un ziar si editorul meu a citit-o, s-a uitat la mine si m-a intrebat 'De ce irosim noi spatiu in ziar pe chestia asta?’. M-am dat cu capul de toti peretii si pana la urma am rescris de la zero, am facut din nou si avea dreptate”.
Editorul de la Decat o Revista a recunoscut ca e bine sa inveti sa tai din propria munca. “E o placere masochista sa-ti masacrezi propria munca, dar e nevoie”. Dupa care a recunoscut ca munca de jurnalist este tot ceea ce stie sa faca si tot ceea ce ar vrea sa faca. Mai mult, ca nu concepe cum ar fi ca munca lui sa i se mai para la fel de interesanta intr-o zi: “Pentru mine, comunicatul, vorbitul cu oamenii, scris chestia asta e singurul lucru pe care stiu sa-l fac. Daca ma plictisesc de singurul pe care stiu sa-l fac e grav”. La insistenta lui Militaru de a da un sfat oamenilor din publicitate care nu mai simt entuziasm pentru domeniul in care lucreaza, Cristi Lupsa a spus doar atat: “Nu vreau sa zic ca e un semn ca nu sunt unde trebuie, e un semn ca trebuie sa-si puna intrebarea din cand in cand”.
