Consiliul Roman pentru Publicitate (RAC) a organizat pe 1 iunie, la Capital Plaza Hotel, evenimentul "Autoreglementare si legislatie in publicitate: provocarile anului 2011". Cele aproape 2 ore si jumatate au fost impartite intre primul panel – "Autoreglementare in publicitate" si panelul al doilea care a cuprins doua conferinte: "Noi provocari in publicitatea online" si "Publicitatea adresata copiilor vs. publicitatea la produsele pentru copii" care s-au desfasurat in paralel.
Cei trei speakeri ai primului panel au introdus conceptul de autoreglementare, pe care l-au explicat in raport cu Uniunea Europeana, cu spatiul romanesc si legislatia pe care il presupune.
Ecaterina Safarica (Presedinte, Romanian Advertising Council) a prezentat activitatea RAC ca organizatie a carei principal scop este de a apara interesul public general impotriva consecintelor negative ale publicitatii. In acest sens, organizatia nu este orientata spre profit, ci pe construirea unui cadru care sa introduca autoreglementarea in modul de gandire al advertiserilor. Pentru a atinge acest obiectiv, RAC a facut mai multe demersuri care abordeaza lumea publicitatii din mai multe unghiuri. Din punct de vedere legislativ, RAC promoveaza Codul de Practica in Publicitate care cuprinde regulile de baza in comunicare, reguli speciale, reguli vizand categoria de produse, completari referitoare la regulile pentru plasarea de produse sau publicitatea comparativa, articol special despre advertising-ul din mediul digital, etc. Alte instrumente RAC sunt si: comitetele etice, parteneriatele cu CNA, MFP, pagina de web si newsletter RAC, copy advice - care ofera o opinie avizata pentru campaniile publicitare in faza de proiect, cursuri pentru viitori profesionisti in advertising.
Irina Little (Director of Operations and Planning, Education Programme Manager, EASA) a vorbit despre misiunea organizatiei EASA (The European Advertising Standards Alliance), cele mai importante roluri ale EASA fiind supravegherea competitiei care trebuie sa ramana fair-play si raportarea competitorilor care nu se preteaza la aceste reguli. Dar, pentru a preveni aparitia competitiei care nu este fair-play, schimbarea trebuie sa se petreaca la nivel individual prin autoreglementare. Avantajele pe care le implica Advertising SR (self-regulation) incurajeaza companiile sa implementeze aceasta masura: creste relevanta advertising-ului si increderea in branduri, eventualele probleme de legislatie sunt identificate si rezolvate mai rapid etc. Autoreglementarea se pliaza si pe noile tendinte de advertising, campaniile in mediul digital fiind si ele supuse supravegherii. Ca obiective viitoare, EASA isi propune sa construiasca un nou model de gandire care sa cuprinda self-regulation incorporat, pe baza caruia sa fie construite toate campaniile de advertising.
Rasvan Popescu (Presedinte al Consiliului National al Audiovizualului) a incheiat primul panel cu o prezentare a noului Cod CNA pentru Romania, legile si masurile romanesti fiind raportate constant la schimbarile adoptate de statele din Uniunea Europeana. Printre cele mai putin cunoscute reglementari CNA sunt cele privind regulile publicitatii destinate minorilor sau publicitatii la produsele pentru minori. Una dintre regulile aplicabile pentru Romania este: "Romania a decis ca tehnica plasarii de produse sa nu fie permisa in programele pentru copii". Dar, dupa cum a afirmat Rasvan Popescu, "Romania a decis sa nu puna o presiune mai mare asupra audio-vizualului si nu a cautat, de exemplu, masuri de interzicere a logo-ului sponsorilor in programele pentru copii". Normele aplicabile in Romania nu sunt atat de stricte ca ale altor state membre UE: "Ne aflam printre cele 20 de state ale Uniunii Europene care nu au interzis publicitatea in programele pentru copii. Cu toate astea, trebuie mentionat faptul ca difuzarea programelor pentru copii poate fi intrerupta de publicitate o singura data in timpul unei durate programate de 30 de minute". De asemenea, am aflat ca producatorii de medicamente nu pot sponsoriza programele destinate minorilor, in spoturi nu pot aparea celebritati, medici sau specialisti care sa recomande alimente, dar mai ales ca "Mai multa autoreglementare din partea posturilor de televiziune si radio inseamna mai putina reglementare din partea CNA".
Conferinta "Publicitatea adresata copiilor vs. publicitatea la produsele pentru copii" din cadrul panelului al doilea a fost deschisa de Victor Dobre (Director Executiv IAA) care a vorbit despre transpunerea EU Pledge in Romania. Acesta a rezumat EU Pledge ca "Nu se face publicitate catre copiii sub 12 ani, cu exceptia unor produse care indeplinesc niste criterii nutritionale foarte stricte si foarte bazate pe niste argumente stiintifice" si 'Nu se face comunicare la aceste produse in scoli primare cu conditia ca scolile sa nu solicite". Pentru a evalua tipurile de comunicare, a fost folosit criteriul audientelor pentru ca "userul este diferit de buyer". Publicul alcatuit din copii este impartit in ‘minori sub 12 ani’ si ‘minori peste 12 ani’. Fiecare companie care alege sa faca reclama la produsele alimentare pentru copii trebuie sa respecte un ghid nutritional autoimpus si fiecare dintre aceste ghiduri sunt disponibile in cadrul EU Pledge. Nu exista un ghid nutritional unitar datorita diferentelor culturale din fiecare tara de care apartine compania respectiva.
Cel de-al doilea speaker al acestei conferinte, Laurentiu Gheorghiu (Advertising Traffic Manager, ProTV) a sintetizat scopul prezentarii sale: "Sa ne uitam prin prisma definitiei data de EU Pledge asupra publicitatii destinate copiior, fiind publicitate prezenta intr-o emisiune care are drept audienta mai mult de un procent de 50% copii sub 12 ani". Rezultatele studiului preliminar au aratat ca, in preferintele copiilor, canalele de desene animate detin surprematia. Si "Nu m-am putut abtine sa spun ca urmatoarele trei (n.r.: in top) sunt TarafTV, Music Channel si Manele TV". Laurentiu Gheorghiu a subliniat ca exista o dezbatere in ceea ce priveste definirea emisiunilor pentru copii: "Daca definitia EU Pledge spune ca depinde de audienta copiilor sub 12 ani, o emisiune o voi considera destinata copiilor sub 12 ani daca are o audienta mai mare de acel procent. (…) Totusi ar trebui luat in calcul accidentul". Emisiunile ‘accident’ sunt cele a caror audienta a fost constituita de copii sub 12 ani, o data sau in repetate randuri, dar care a fost atrasa in mod accidental si nu neaparat de continutul emisiunii. Daca este eliminata marja de eroare si sunt luate in considerare doar emisiunile destinate in procent de 100% copiilor sub 12 ani, liderul – Minimax dispare din top, iar Disney Channel cade pe locuri mai indepartate. "Problema e ca un model atat de matematic face ca unele emisiuni sa devina pentru copii cand ele de fapt nu sunt. Practic, in spatele acelor grafice trebuie mers in adancime si vazut efectiv pe titluri ce sunt".
Conferinta a fost incheiata de Cristina Trepcea(membru CNA), care a vorbit despre modul in care copiii sunt influentati de publicitate din punct de vedere al comportamentului si al emotiilor pe care le exprima. "Victor vorbea despre comunicarea responsabila ca fiind o intentie declarata si la care se raporteaza tot timpul comunicatorii din publicitate. Comunicare responsabila privind protectia minorilor ar insemna asumarea rezultatelor in mod integral: si cele comerciale si cele de efect secundar". Conform unor studii dezvoltate in afara granitelor tarii si a unor studii preliminarii dezvoltate aici, comportamentul negativ al copiilor este puternic influentat de reclamele de care sunt aproape 'hipotizati'. Si cum "majoritatea spoturilor de publicitate si clipurilor muzicale sunt bazate pe contexte negative si vorbesc despre emotii negative", copiii romani sunt mai tristi si mai agresivi. "Stima lor de sine se construieste pe valente negative iar asta duce la comportamente de genul celor cu care noi ca parinti sau ca educatori ne confruntam". Cristina Tripcea incheie prezentarea despre efectul publicitatii asupra copiilor prin sublinierea faptului ca exista "patologii ale comunicarii: manipulare, indoctrinare, zvon, lucruri care ii maturizeaza foarte devreme pe copiii nostri foarte interesati de televizor".
La modulul "Noi provocari in publicitatea online" au fost prezenti Catalin Rotarus (Managing Director ARBOinteractive) care a deschis discutia, Cristian Petriceanu (Presedinte Interactive Advertising Bureau Romania) care a vorbit despre autoreglementarea publicitatii online si Ionel Naftanaila (Deputy General Manager TradeAds Interactive) care e explicat modul in care functioneaza Online Behavioral Advertising.
