Gust de prosop
M-am uitat de cateva ori la reclama asta si mi-a ramas o senzatie ciudata in gura, ca si cum as fi mestecat in somn un prosop de bucatarie si materialul mi-ar fi lustruit dintii. Nu stiu de ce am impresia ca daca voi musca din ceva care e in forma de gorila, arata ca o gorila si merge ca o gorila, risc sa raman cu ceva blana printre premolari. Deci sa incercam sa savuram gustul "Monstruos de fructos” cu asta in gand.
Ce bucata preferati?
Optimistii care vad partea mai "fructata” a problemei sa-si imagineze urmatoarea situatie: fructele cu aromele fantastice le invadeaza cerul palatin, se dezintegreaza in mii de particule care trezesc o sumedenie de senzatii, prea multe si prea intense ca sa le asimileze pe toate. Ei bine, aceleasi fructe care invadeaza gurile acum atat de metaforic sunt fructele despre care nu stim ce parte a corpului gorilei au fost la origini.
Tema recurenta a atacului
Din istoria Yoplait imi amintesc acum cu drag de atacul linguritelor. Spun cu drag, pentru ca pe vremea aia ne urmareau cu o lingurita de iaurt spre deosebire de oferta interesanta din ultima comunicare. Oricum, vad o urma de sange razboinic in spoturile astea. Inclinatia asta spre obligare mai degraba decat convingere sau spre fiinte mari si brutale sau spre cucerire si dominatie, nu e prea sanatoasa. Love and peace, man! O vorba din batrani spunea: dragostea cu sila nu se poate...
Gorila (a)fumata
Asta cu King Kong e fumata. Sau afumata. Observati ca orice as face dau intr-o glumita despre gorila care se transforma intr-un platou de mancare rece? Sa fie de la reclama care-mi transmite sa mananc iaurt cu aroma de primata? Dar revenind la subiectul in cauza. Avand in vedere ca filmul cu celebra gorila a avut destule variante si continuari de la lansarea din 1933 incoace, s-ar zice ca publicul a fost supraexpus la King Kong. Asta fara sa mentionez tricouri, sepci, modele si alte asemenea construite ca sa fie un reminder constant in constiinta colectiva. Dar nu! Aparent niciodata nu este prea mult King Kong, deci iata, avem parte de el si in noua reclama pentru Yoplait. Insa, catch-ul aici e ca King Kong nu mai moare intr-un act tragic impuscat de oamenii cruzi care sunt de vina pentru soarta lui. Acum, King Kong moare ca sa se transforme in fructe si sa devina umplutura pentru iaurtul unei Ann Darrow mai moderna. E perfect logic asa.
Hai sa concluzionam
Nu stiu in ce masura e valabila vorba aia cu "Nu exista publicitate negativa”. Dupa un scurt consult cu stomacul meu, am ajuns la concluzia ca nu ne-ar putea prii un iaurt care aminteste de o primata. Nu sunt sigura daca e de la forma de animal in sine sau de la gandul ca fructele alea care alcatuiesc talpile gorilei au umblat prin locuri nu tocmai salubre. Evident, sta in picioare intelepciunea din strabuni: gusturile nu se discuta. Doar pentru ca eu aleg sa nu savurez un picior de gorila, nu vad de ce altii nu ar face un festin din el.
Comentarii