Citeam odata un interviu cu corespondenta CNN din Romania. Fata curajoasa tare. Are deja la activ o groaza de reportaje despre inundatii, gripe aviare si alte dezastre de genul acesta. Nimic anormal de altfel pentru un reporter care se respecta. Admiratia mea pentru ea provine insa din modul in care a stiut sa le vanda sefilor de la CNN si alte subiecte. Chiar ea recunostea ca cel mai greu in postura pe care o detine este sa-i convinga pe britanici ca si alte subiecte din Romania, in afara de catastrofe naturale sau rasturnari de guvern, ar putea fi de interes pentru publicul de acolo.
Publicitatea si calitatea de stire?
Pornind de la premisa enuntata mai sus si de la amintirile mele legate de valoarea unei informatii, mare mi-a fost surprinderea cand am aflat in timp ce mergeam linistita cu troleibuzul 69, ca Romstal a ajuns "subiect de stiri". Si culmea! Nu numai in Romania. Aproape ca m-am speriat gandindu-ma ca am pierdut informatia secolului. Din fericire era vorba doar de un spot publicitar a carui idee mi se pare cam trasa de par. Sa o luam pe rand. In mod normal, o stire pozitiva nu prea mai este o stire. Nu zic ca este un lucru bun dar asta se intampla in presa. Imaginati-va cum ar fi sa auziti in fiecare zi la buletinele de stiri despre politicienii care isi fac treaba ca la carte 10 ore pe zi sau despre faptul ca in Romania totul este bine, toata lumea are ce manca si bea si este perfect sanatoasa. Trecand peste asta, nici din punct de vedere al senzationalului nu s-ar preta la o stire. Un pret nu poate fi senzational in adevaratul sens al cuvintului decat daca "se ridica" la zero lei ori la o valoare exorbitanta raportat la produsul tranzactionat. Iar in contextul in care cel mai mic pret garantat este un concept de mult pus in aplicare, nu vad motivul pentru care ideea spotului a fost aceasta.
