Movie: Tron: Legacy
Brands: Apple, Bentley, BMW, Boston Celtics, Cal Tech, Coors, Ducati, Levi's, Los Angeles Lakers, New York Post, Nikkei Index, Nokia, Stalker, Starbucks, The Washington Times
Actors: Jeff Bridges, Garrett Hedlund ,Olivia Wilde, Bruce Boxleitner,
Am petrecut o ora si 57 de minute ca sa vad un amestec slabut, necopt si chiar fara gust intre Stapanul Inelelor, Razboiul Stelelor si Matrix. Protagonistul si-a pierdut tatal intr-o matrice, pardon, o retea a unui joc video care l-a absorbit pe Flynn senior si l-a tinut acolo suficient timp cat sa poata Flynn junior sa creasca si sa vina sa-l salveze. Scena emotionanta a reintalnirii a fost marcata de o replica foarte bine cunoscuta mai ales de catre iubitorii unei alte serii. Nu-mi mai amintesc cum se numea filmul in cauza, dar replica suna cam asa: „No, Luke. I am your father!”. A, ba nu. Asta e din alta poveste. Ce sa fac daca seamana? In filmul nostru lucrurile au mers nitel altfel. In timp ce juniorul priveste cum individul isi da jos casca de Darth Vader, realizeaza ca in fata lui il are pe tatal sau de mult pierdut. Ceea ce membrul mai tanar din clanul Flynn afla abia mai tarziu, e ca totul e de fapt o marsavie pusa la cale de personajul negativ Clu. Care Clu, e un program care a luat-o razna si s-a intors impotriva creatorului sau – n-o sa ghiciti niciodata cine-exact, Flynn senior.
Programe, creatori, sisteme care functioneaza sau nu, mie imi suna a Matrix. Dar daca scenaristii au vrut sa-i spuna Grid, cine sunt eu sa-i contrazic? Apoi, in adevarata scena a reuniunii clanului Flynn am crezut ca vad reincarnarea lui Yoda: aceeasi toga, aceeasi meditatie, aceeasi capacitate de a misca lucrurile de la distanta Dar pana atunci deja ma obisnuisem sa vad clisee. Ca de exemplu drumul primejdios & anevoios pana la portal care semana izbitor cu un ochi atotstiutor, atotsimtitor pe care cred ca l-am mai vazut undeva. Oare unde? N-o sa va zic cum se termina. Dar va spun concluzia mea: asta a fost o reclama pentru Ducati si iPad care a durat aproape doua ore.
Undeva pe la minutul 4 al filmului aud primul huruit de motocicleta. De acolo curge cu „Ducati” si cand nu il pot vedea, se vorbeste despre el. In cazul in care vreun privitor a ratat prim-planul pe brandul in cauza, nu-i nici o problema. Exista nenumarate alte planuri secunde. Dupa primul film din seria Tron (1982), imaginea unei motociclete Ducati era in mod evident asteptata. Fiind vechea motocicleta a tatalui protagonistului si fiind o poveste despre progenitura care duce mai departe munca predecesorului, era evident ca fiul ii va prelua obiceiurile si, de ce nu, geaca de piele. Dar inundarea filmului cu acelasi brand nu poate insemna decat o suma foarte mare de bani si un contract de product placement stampilat si supervizat in modul cel mai legal. Bine, astea raman deocamdata doar speculatii. Ceea ce nu este speculatie ba e cat se poate de cert, este faptul ca modelul Ducati Sport 1000 a incetat sa mai fie fabricat chiar din anul 2010. Acelasi model care apare in repetate randuri in scenele din Tron. Mega fail.
Publicitate la fel de puternica daca nu chiar mai intensa s-a facut si pentru iPad-ul de la Apple. Pe langa faptul ca undeva la inceputul filmului un personaj destul de important scoate un iPad,il loveste de doua ori si problema se rezolva singura, aproape fiecare tastatura sau ecran din film este pe sistemul touchscreen. Design-ul jocului, culorile, constructia, totul aminteste de conceptul care sta la baza iPad-ului. Chiar daca nu apare brandul Apple, subconstientul privitorului este bombardat de toata informatia asta pe care nici nu stie ca o inregistreaza. Efectul pe care l-a avut asupra mea a constat in faptul ca la sfarsitul filmului retinusem: neoane, motociclete, touchscreen-uri si clisee iritante.
Dar astea nu sunt singurele branduri care apar in film. Totusi nici nu se compara ca expunere cu Ducati si iPad-ul de care am vorbit mai sus. Ar fi aparitia marcii BMW in forma unei motociclete de politie. Dar e introdusa acolo numai pentru a fi intrecuta de motocicleta lui Sam Fynn care, intre noi fie vorba, fiind protagonistul, nu-si permite sa fie amendat in plina urmarire. Berea Coors are si ea un rol nesperat de interesant pe parcursul filmului. In scena in care fostul asociat al lui Flynn senior vine sa vorbeasca cu juniorul despre carmuirea ENCOM-ului apar cateva branduri demne de mentionat. Coors este berea pe care Sam o bea ca sa se relaxeze; dupa o noapte de hacking, sarit cu parasuta, calatorit pe taxi (si nu cu taxiul), iesit din inchisoare nu alege o Cola, un ceai, sau o apa. El alege un Coors - e mai puternic, mai masculin, mai cool. Pacat ca nu e si child-friendly, asa cum se presupune ca ar trebui sa fie filmul asta. In sensul ca, nu e genul de pelicula pentru care sa fie nevoie de acordul parintilor. Dar apare alcool pe care cineva il si bea. Daca ar exista un contract pentru product placement in favoarea berii Coors, ar fi evident ilegal. De aia, aparent, nici nu exista. Nu s-a facut nici o plata, nici un fel de intelegere, in mod oficial. Bine, n-ar fi prima oara cand lucrurile astea se intampla fara ca cineva sa se „murdareasca” efectiv cu un transfer de bani.
Povestea nu m-a impresionat in mod deosebit. Actorii nu m-au dat pe spate cu interpretarea. Poate singurul lucru pentru care ar fi meritat ca Tron:Legacy sa se numeasca film e faptul ca efectele speciale merita vazute 3D. Dar daca a fost intentionat ca reclama, spotul asta, ca sa-i spunem asa, ar fi fost al naibii de lung si ar fi meritat sa am rabdare pana la capat. Iar daca si-au propus sa obtina buzz, asta, in mod sigur le-a reusit. Din pacate, nu cred ca exista un Oscar pentru cat se vorbeste despre un film. Atunci, Tron: Legacy ar fi avut o sansa reala.
