Asta e motivul pentru care imi place ce fac, si totodata motivul pentru care deseori nu-mi place deloc: mi se cere sa fac exercitii elastice cu mintea mea. Trag de ea in toate partile pana iese ceva - cel mai rar o idee, cel mai des o potriveala. (Poate asta cu potriveala suna ca si cum ar fi putin lucru, insa aici, la strategie, trebuie sa facem in asa fel incat lucrurile sa se lege intre ele, oricare-ar fi ele.)
E frumos si obositor jocul asta de-a elasticul. Si ce e interesant e ca eu ajung sa-l joc si pe langa munca. In viata, cum se zice, personala. Asa ca propun cateva exercitii de aplicat cat de des si in orice context, prin care sa ne facem incalzirea.
1. Haideti sa incercam sa scoatem din vocabularul nostru cuvintele si expresiile care denumesc vagul, cum ar fi “niste”, “oarecum”, “intr-un fel”, “cumva”. (“Cumva” este chiar un cuvant pe val; sezonul trecut a fost al lui “practic”.) Pe de o parte, exercitiul asta e un mod de a ne forta sa fim clari si precisi in exprimare, asa cum ar trebui sa fim ori de cate ori comunicam ceva, unui om sau unui target. Pe de alta parte, exercitiul ne obliga sa stim exact despre ce vorbim, iar asta, da, e profi. Cumva.
2. Propun sa facem un efort si sa evitam situatiile in care ne vine sa spunem “nu pot sa exprim” / “nu stiu cum sa-ti explic”. Expresiile astea intervin mai ales atunci cand incercam sa reproducem cuiva experiente senzoriale, precum un miros sau o atmosfera sau felul in care cineva ne-a facut sa ne simtim. Nu e chiar la indemana sa transmitem trairi de genul asta, insa, inainte de toate, noi ar trebui sa putem sa exprimam lucruri.
3. Sustin curiozitatea morbida pentru subcultura. Un “Ciao” cinstit, un “Casatoreste-te cu mine”, un “Saracii copii bogati”, o “Narcisa salbatica”, o lautareasca sanatoasa – toate astea sunt un tip de distractie foarte uman si foarte graitor pentru Romania de azi. In plus, pe mine ma amuza teribil. In top: PoveStirile de la 17.30 (Acasa TV, in reluare de la 12.30 noaptea).
4. Incercati sa interpretati vise. Pe cele mai stupide, ale voastre si ale altora. E un exercitiu care scoate la iveala motivatii si frici, adica materie prima – fiindca noi cu asta lucram. Atata timp cat nu ajungeti sa va interpretati visele in somn, asa cum eu mai patesc, poate fi si asta o activitate amuzanta.
In final, putem cu totii sa speram ca vom ajunge niste batranei senili simpatici, vioi si surprinzatori.
