Nu am crezut niciodata in deviza "Life is a chocolate box", ci mai degraba in proverbul chinezesc "May you live in interesting times". Si fara discutie, perioada ce a trecut a fost una interesanta. Nici pe departe usoara, dar interesanta.
S-a comentat mult in piata faptul ca, in urma cu ceva timp, urmare a realinierii la nivel de regiune a unuia dintre conturile noastre internationale, am fost nevoiti sa luam o decizie de business extrem de dificila si a trebuit sa ne despartim de cativa dintre colegii nostri. Le-am acordat intreg suportul si o parte dintre ei au primit recomandari si sunt deja in interviuri la nivelul international pentru ocuparea catorva pozitii deschise de Ogilvy la nivel mondial, unde experienta in economii emergente e un plus. Unii au primit deja oferte pentru coordonarea unor businessuri la nivel regional, lucru ce ne-a bucurat mult.
Poate paradoxal, astazi suntem in plin proces de recrutare pentru o serie de pozitii noi ce au aparut in urma castigarii unor businessuri ce necesita resurse extrem de specializate, resurse pe care echipa nu le includea in perioada anterioara. Asa functioneaza industria noastra.
In ultima perioada ne-am concentrat eforturile pentru a reduce pe cat posibil impactul pe care decizile dificile le-ar fi putut avea asupra celorlalti 130 de oameni din Ogilvy.
Echipa de management a decis sa nu afecteze in nici un fel veniturile salariale ale colegilor nostri. Totodata am pastrat beneficiile existente inainte de perioada de contractie financiara. Si ma refer aici la multe lucruri, printre care asigurarile private de sanatate cat si masa de pranz ce este servita de Tanti Dorina, bucatareasa ce de peste 10 ani pregateste masa pentru toti cei 200 de angajati ai grupului.
Incercam cat de des posibil sa reunim echipa sub o cauza comuna, fie ca este vorba de petrecerile de Craciun ori cele tematice din gradina companiei, fie un program de reciclare ori un proiect social, fie un blog intern despre noi si nu numai.
Recent, ne-a vizitat pentru prima oara CEO-ul Ogilvy Worldwide si a impartasit cu noi directia in care Ogilvy se dezvolta la nivel mondial si pasii pe care ii vom face cu totii pentru a contribui la evolutia organizatiei. La randul sau, a ramas impresionat de calitatea si rezultatele muncii noastre. Avand ocazia sa ne intalneasca pe toti, a apreciat mult spiritul, energia, entuziasmul si "bonne humeur"-ul intregii noastre echipe. Si nu am fi putut sa realizam toate acestea fara o cultura organizationala puternica, sustinuta de un focus real pe imbunatatirea conditiilor in care ne desfasuram activitatea, ori fara commitment-ul, determinarea si pasiunea echipei noastre.
In ceea ce priveste trainingul, Ogilvy a avut intotdeauna un focus in aceasta directie iar criza nu ne-a oprit. Evident ca investiiile in traingurile internationale cu durate de peste un an au fost amanate pentru moment insa investim in alte forme de training. Recent au avut loc cateva sesiuni de training pentru echipa de Client Service, tinute de catre Directorul de Learning & Development Ogilvy EAME, menite sa-i ajute pe colegii nostri sa devina mai buni, mai eficenti. Iar in curand vom lansa lansa un program de coaching profesional ale carui detalii le vom dezvalui la momentul respectiv.
Dincolo de orice actiuni sau programe de motivare pe care le-ar putea desfasura orice companie, oamenii isi gasesc motivatia in foarte multe lucruri, cele mai importante fiind cele intangibile.
Conteaza enorm echipa din care faci parte, atmosfera din agentie, cultura organizationala, valorile companiei, relatia cu clientii, cea cu sefii, existenta sau nu a unei viziuni si directii clare de dezvoltare a companiei, etc.
Comentarii
Duduie, citatul corect la care ai facut referire este "life is life a box of chocholates, you never know what you gonna get", ca un corporate PR something ce esti puteai sa dai o cautare pe IMDB inainte. Nu mai spun ca nu este in nici o contradictie intre ideea asta si "May you live in interesting times" pentru ca amandoua vorbesc de o atitudine similara: expectativa si lipsa de actiune.
N-are nici un rost sa continuiÂ… un text jalnicÂ… singura diferenta intre perioada cand agentia a fost jefuita de Zoltan si Nicola este ca cei doi au facut-o cu ranjetul pe buze, iar voi o faceti cu zambetul pe buze
Incompetenti analfabeti care promoveaza in jurul lor incompetenti analfabetiÂ… bine ca le dati de mancare la cantina ca circ au deja chiar in comunicatele de presa
e cum zice PRul de corporatie: "asa functioneaza industria noastra"
Oare voi astia care comentati stiti ceva despre Ogilvy si despre oamenii care o conduc? Sunt oameni cu experienta de peste zece ani in publicitate si au facut din agentia asta una dintre cele mai bune agentii Ogilvy din Europa de Est dragilor!
Va place sa stati pe margine si sa jigniti! Pun pariu ca toti care scriu de rau sunt niste frustrati care nu au facut in viata lor o campanie de publicitate si nu ar obtine niciodata un job la Ogilvy, sau poate au fost dati afara de acolo si isi varsa frustrarile aici anonimi. Apropo, stiati ca la Ogilvy toate salariile se platesc pe cartea de munca fata de alte agentii unde nu se intampla asta? Ce e rau in faptul ca firma asigura intre altele o masa de pranz angajatilor ei?
Mi-e scarba... Imi pare bine ca am iesit din publicitate si nu mai trebuie sa am de a face cu oameni ca voi!
wow... am crezut ca a murit iqads, dar uite ca nu a murit
le-ai zis-o Laura, i-ai pus la punct :)))))
go ogilvy, go!
:)
Si, da, tanti Dorina e super tare. Respect!
Acum, ce nu inteleg eu este de ce simt oameni ca publicitarx nevoia sa jigneasca atat articolul cat si agentia. Mi-e imposibil sa inteleg cu ce ii ajuta asta sau cum le face ziua mai buna/mai putin proasta.
Poate ne raspund ei
viezure, daca nu ai cagula pe cap cand iti scoti banii de salariul din bancomat nu se pune ca jaf? :))
cate conturi ai adus tu si gasca ta in agentie si cate au venit moka din retea ne spui?