Companiile pot fi descrise ca fiind retele subtile de comunicare intre grupuri de oameni si intre indivizi. Actiunea fiecarui grup sau a fiecarei persoane afecteaza celelalte noduri ale retelei. Imaginati-va aceasta panza de raporturi si modul in care miscarea unui punct influenteaza intregul ansamblu de legaturi si mai imaginati-va rupturile care se pot produce daca nodurile retelei nu se coordoneaza. Comunicarea strategica este menita sa asigure faptul ca fiecare miscare a companiei este cunoscuta si asumata atat de actorii directi ai activitatii organizatiei cat si de cei indirecti: parteneri, clienti, comunitate proxima, comunitate de afaceri, pentru ca toate articulatiile companiei sa functioneze conform planului, in sensul atingerii obiectivului comun. O buna comunicare strategica evita rupturile si disfunctionalitatile. Demersul de comunicare strategica este centrat pe anticiparea problemelor si tratarea lor pro-activa.
Dupa un an atipic, marcat de dificultati in realizarea obiectivelor, comunicarea strategica revine in atentia managementului datorita acestei caracteristici. O decizie de actiune devine buna si aplicabila daca trece si testul claritatii, usurintei in argumentare si asimilare de catre cei ce urmeaza sa o implementeze. Putem vorbi astfel de "testul comunicarii".
Cand anume se face acest "test al comunicarii" este la fel de important ca si initierea lui. Daca o decizie si ratiunile ei strategice sunt verificate doar la momentul implementarii nu pot fi analizate din timp reactiile, pregatite argumentele, verificate mesajele, nu se poate valorifica informatia pentru alti interlocutori si nici nu se mai pot obtine efecte sinergice - capitalizarea in comun a informatiilor disponibile.
Acest punct de vedere este sustinut si de un recent studiu, realizat de revista Forbes si compania de comunicare FD international, pe un grup tripartit: CEO, strategi si comunicatori din companii internationale. Toate cele trei grupuri apreciaza ca aportul omului de comunicare este extrem de valoros in momentul planificarii deciziilor, prin descrierea contextului, perceptiilor fata de subiect si prognozarea modului in care informatia este mai corect si mai clar primita de catre cei vizati.
Un alt element important pentru definirea implicarii omului de comunicare in demersul strategic este utilizatorul direct al acestui aport. In acelasi studiu se arata ca CEO sunt primii beneficiari ai analizei mediului de comunicare, pentru a isi putea fundamenta deciziile. In acelasi timp strategii considera ca optiunile privind dezvoltarea unei strategii trebuie de asemenea sustinute pe contextul de comunicare si se vad ca primii beneficiari ai informatiilor oferite de comunicatori.
Oamenii de comunicare strategica si-au revalorificat pozitia in cursul anului trecut, datorita seriozitatii temelor care vizau organizatiile si, in acelasi timp, datorita seriozitatii cu care si-au facut temele: buna cunoastere a mediului, a industriei, a organizatiei, a schimbarilor care influenteaza disponibilitatea pentru dialog a partenerilor diversi- angajati, furnizori, clienti, jurnalisti, autoritati.
