Casa de productie are dificila misiune de a transpune in realitate atat ideile creatorilor, cat si asteptarile clientilor. Practic zeci, poate sute de ore de munca, de dezbateri, brainstorming-uri, meeting-uri nesfarsite cu clientii trebuie sa devina spot. Grea misiune. Din fericire, la realizarea unui spot publicitar participa foarte multi oameni. In acelasi timp insa, acolo unde sunt oameni, sunt si riscuri. Poti beneficia de coeziunea de idei a celor implicati, dar se poate intampla si ca lucrurile sa se complice.
Aici intervine "maiestria" producatorului. Daca reuseste sa-i motiveze pe toti cei implicati, daca isi alege o echipa profesionista, daca acorda o atentie deosebita fiecarui detaliu, fara a neglija parerile celorlalti, atunci aceste riscuri sunt reduse la minim.
In general, putem vorbi de 3 mari tipuri de spoturi: adaptari (atunci cand se foloseste un spot realizat in strainatate drept baza si se intervine asupra scrisurilor si a sunetului), animatii si spoturi filmate. De cele mai multe ori intalnim o combinatie dintre ultimele doua categorii.
Voi insista asupra adaptarilor. Aceasta categorie oarecum vitregita, de care nu este "mandru" aproape nici unul dintre cei implicati in realizarea sa (cu exceptia clientului). Aici, cred eu, exista una dintre cele mai mari diferente intre casele de productie implicate. Fara o atentie deosebita la detalii, fara sa insisti pentru realizarea cat mai aproape de perfectiune a partii sonore a spotului, risti ca ceea ce s-a adaptat sa "arate" si sa "sune" foarte nefiresc. Cu siguranta ati remarcat lipsa sincronizarii video dintre buzele unui actor si sunet sau absenta in totalitate a multitudinii de sunete ce alcatuiesc, dincolo de muzica, fundalul sonor natural (zgomotul de fond). Aceste greseli vin parte din nestiinta si lipsa de experienta, parte din lipsa de implicare survenita in urma acelei stari de "lejeritate a proiectului".
Spoturile animate de cele mai multe ori sufera de neimplicarea unui regizor in realizarea lor. E greu sa ii bugetezi unui client cateva mii de euro pentru un regizor atunci cand ai de facut o animatie simpla. In acest caz, diferenta dintre un spot bine facut si unul prost trebuie sa vina de la producator. Fara sa aiba talentul artistic al unui regizor, experienta lui poate face diferenta intre un spot mediocru si unul de succes prin sesizarea si indreptarea eventualelor erori.
De departe, cele mai provocatoare spoturi sunt cele filmate. Si nu oricum, ci filmate pe pelicula. Aici nu ai practic loc de nicio greseala. De cele mai multe ori sunt implicate bugete foarte mari, iar asteptarile clientilor sunt pe masura lor. Pelicula a ramas un suport foarte scump, astfel atentia la detaliile scenografiei, a costumelor, a luminii, etc. este sporita. Echipele implicate sunt mult mai mari, actorii repeta la nesfarsit ceea ce au de facut, iar regizorul devine un fel de zeu al platoului. In acest caz este foarte importanta colaborarea (ce trebuie sa fie perfecta) dintre regizor si producator.
In cazul spoturilor filmate pe suport digital incepe sa intervina aceeasi "lejeritate" de care pomeneam anterior. Banda este practic nelimitata, ceea ce duce si la o relaxare a tuturor celor implicati. Diferenta dintre un spot bun si un spot prost este data, ca in orice job care ne poate veni in minte, de implicarea totala in proiect, fara relaxare, reinventandu-te mereu pentru a oferi idei si solutii noi.
Emotia fizica, bruta pe care trebuie sa o ai atunci cand filmezi un spot nu trebuie sa iti dispara niciodata, indiferent de cat de multa experienta ai.
