Interviu cu Vlad Tomei si Millo Simulov (reprezentantii echipelor castigatoare la "AVON Movie For Life")
Acum ca s-a terminat Kinofest, Festivalul International de Film Digital, e momentul sa tragem linie si sa vedem cu ce am ramas din experienta asta. Dincolo de sectiunile Animatie, Fictiune si Micromovie, editia a treia Kinofest a gazduit o competitie paralela, "AVON Movie for Life", pentru a mari gradul de constientizare a pericolului cancerului mamar, printr-o poveste puternica, emotionanta, care sa ilustreze cat mai bine mesajul campaniei Avon de prevenire a cancerului la san.
Invitatia de a realiza un scurtmetraj care "sa salveze o viata cu 25 de cadre pe secunda" a starnit reactii pozitive si 41 de inscrieri. Dintre acestea, 26 au fost shortlistate, iar top 3 al celor mai reusite filmulete, conform votului juriului dar si in concordanta cu voturile publicului, este "Pijama Party", "Iubeste-ma" si "Ziua Sanilor". Scurtmetrajele clasate pe primele doua locuri au fost realizate de Millo Simulov (regie si scenariu), iar pe locul al treilea s-a situat echipa reprezentata de Vlad Tomei. I-am luat la intrebari pe cei doi ca sa aflam ce i-a determinat sa participe, cum le-au venit ideile, care au fost obstacolele intampinate si ce cred ei despre promovarea cauzelor sociale.
IQads: Cum ai aflat de concursul Avon Movie for Life din cadrul Festivalului de Film Digital Kinofest?
Millo Simulov: Eram in trafic si am auzit la radio.
Vlad Tomei: De pe feeder. Dar m-am hotarat sa particip la sugestia prietenei mele.
IQads: Cum ti se pare ideea competitiei si initiativa Avon?
Millo Simulov: Orice idee care vine in sprijinul unei probleme, in cazul de fata cancerul la san, mi se pare idee buna.
Vlad Tomei: Eforturile Avon de prevenire a cancerului la san mi se par cat se poate de laudabile, cu atat mai mult cu cat am senzatia ca sunt putine proiecte de CSR in zona asta. Nu stiu insa cat de departe merg eforturile companiei, dar sunt dispus sa-mi accept ignoranta. Tot ce sper e ca e vorba de mai mult decat doar campanii de comunicare. Concursul cred ca a fost o modalitate destul de cinstita de a obtine continut relevant pentru tema pusa in discutie. Si iar trebuie sa-mi scuz aici ignoranta pentru ca nu stiu exact toata povestea despre cum a fost conceput concursul si ce mai urmeaza dupa el. Dar cred ca ideal ar fi fost ca 1. calitatea materialelor sa fi fost ceva mai strict controlata (si incurajata) pentru ca 2. ele sa poata fi folosite si ulterior momentului concursului. Adica ar fi frumos sa nu ramana niste one-shot-uri. Fie ca asta inseamna ca Avon sa-si extraga din ele idei de proiecte viitoare sau ca ele sa fie adunate pe un DVD care sa fie apoi distribuit mai departe, sau trimis la alte festivaluri pentru proiectii. Ma rog, ideea e sa existe o continuare.
IQads: Cat de greu a fost sa gasiti un mod creativ de a impacheta mesajul "afla ca esti bine"?
Millo Simulov: Ideea a venit relativ repede, am pornit de la situatia in care se afla unele femei care au trecut prin aceste traume fizice si psihice. Am ales aceasta abordare, intr-un mod direct ca impactul sa fie la fel de direct.
Vlad Tomei: Noi ne-am dorit de la inceput sa incercam sa vedem daca putem rezolva o problema si abia apoi sa facem un film. Iar asta a venit dintr-o credinta destul de profunda a mea. Cred ca oamenii creativi, indiferent de domeniul in care activeaza, isi datoreaza lor insisi cumva, ca un soi de obligatie personala, sa-si foloseasca la un moment dat macar o particica din minte pentru a face o diferenta cat mai relevanta, cat mai constructiva, in vietile cat mai multor oameni. Iar la cat de varza e tara asta, mi se pare ca mintile ascutite sunt una dintre primele resurse la care ar trebui sa facem apel. Pentru ca ideile chiar pot schimba lumea. Doar ca din pacate suntem de multe ori prea putin constienti de asta. Revenind, am stat si ne-am gandit cateva zile in diverse formule (am fost 4 oameni care am lucrat la proiect) si am venit cu mai multe idei. "Ziua Sanilor" ni s-a parut tuturor cea mai misto in final. Iar vocea lui Hubert a venit apoi ca o solutie contextuala.
IQads: Apropo, de ce ai ales sa transmiti mesajul prin vocea unui copil? Crezi ca e mai credibil asa? Sau mai emotionant?
Vlad Tomei: Asta a venit ca o solutie contextuala, cum ziceam mai sus. Cam toate ideile care ne venisera sunau mai degraba a campanii. Ca si "Ziua Sanilor", de fapt. Iar in momentul in care ne-am hotarat pe asta, am avut aceeasi problema pe care am fi avut-o probabil cu oricare dintre idei: cum naiba o facem?
Am ales pustiul pentru ca ni s-a parut ca ne putea oferi gradul maxim de valoare inspirationala in raport cu resursele si timpul disponibil. Si asta voiam la final. Sa-i inspiram pe oameni, sa-i facem sa se gandeasca putin la cum fiecare dintre ei ar putea rezolva problema prin propria contributie. Cat despre credibilitate e o poveste destul de ciudata. Dupa ce l-am sunat pe Hubert am aflat ca mama lui chiar e bolnava. Si ne-a socat foarte tare. Ne-am simtit prost initial. Am simtit ca il exploatam pe pusti. Dupa care ne-am dat seama ca de fapt granita dintre poveste si realitate devenea din ce in ce mai neclara. Iar Hubert chiar ne ajuta pentru ca de fapt credea in toata povestea. Si nu era nimic rau in asta, dimpotriva.
IQads: Ai organizat un casting pentru a gasi pustiul cel mai simpatic? Ce te-a convins sa-l folosesti pe el?
Vlad Tomei: Hubert a fost prima si cam singura noastra optiune. Laurentiu (unul dintre cei 3 prieteni cu care am lucrat) il stia pentru ca lucrasera impreuna cu cativa ani in urma la un spot. L-am sunat, a zis da si una sau doua zile mai tarziu filmam. Apropo, vreau sa le multumesc sincer Siminei, Amandinei si lui Laurentiu, fara de care filmul chiar nu s-ar fi intamplat.
IQads: Dar voi, cum v-ati repartizat sarcinile intre membrii echipei? Ati lucrat cu scenariu, regie, casting sau v-ati bazat mai mult pe improvizatie?
Millo Simulov: Filmul "Iubeste-ma" l-am facut la insistentele actritei Anamaria Maier, am sunat un coleg operator, si i-am spus sa-si duca inca un coleg asistent. Cu actorul Paul Ipate am mai colaborat si la alte proiecte, si mi se parea potrivit pentru acest rol. Nu am facut casting pentru ca nu mai aveam timp. La filmul "Pijama Party" am facut casting (deoarece am avut timp din cauza deadline-ului extins), pentru ca vroiam diferite timpologii de fete care sa
reprezinte diferite tipologii de femei (rebela, tocilara, pitipoanca, copilaroasa, etc). Pentru ambele filme am scris scenariu.
IQads: Cat au durat filmarile? Pentru montaj cat timp ati alocat? Poti sa ne povestesti o intamplare amuzanta de la filmari?
Vlad Tomei: A trebuit sa ne miscam foarte repede pentru ca ne-am decis tarziu sa paricipam. Foarte repede inseamna ca mositul ideii a durat cateva zile, filmarea o jumatare de zi, muzica o zi iar montajul alte cateva zile. Iar convertirea intr-un format functional cam o saptamana. A fost saptamana aia pe care ati acordat-o neplanificat. Si chiar si asa tot n-am reusit sa ne incadram in timp. A fost o epopee halucinanta. Am sfarsit prin a baga DVD-ul cu filmul (impreuna cu un bilet umil si o bancnota de 5 lei) pe sub usa oficiului postal unde se primeau lucrarile pentru ca nu mai gasiseram posta deschisa in ultima zi de inscrieri. Asta dupa ce ne tocaseram nervii incercand, fara succes, sa incarcam filmul pe net. Ma rog, intr-un final am reusit. Dar nu mi-a venit sa cred ca, practic, ne-a luat o saptamana sa facem filmul si inca una sa-l inscriem.
Millo Simulov: Filmul "Iubeste-ma" a fost realizat in 15 ore (filmare, captura, montaj, efecte speciale, extinzandu-se deadline-ul exact in acea seara). Filmul "Pijama Party" s-a filmat intr-o zi, si s-a montat a doua zi. Eram obositi, presati de timp, si prea concentrati ca sa mai existe momente amuzante.
IQads: Am vazut ca unul dintre actorii din "Iubeste-ma" a jucat in seria reclamelor pentru cartela Vodafone. In plus, "Pijama Party" parca are ceva din aerul reclamelor Magura. V-ati inspirat din peisajul publicitar autohton sau orice asemanare este pur intamplatoare?
Millo Simulov: Asa cum am mai spus, cu Paul am mai colaborat si la alte proiecte, si mi se parea potrivit in acest rol, iar la "Pijama Party" am pornit de la idea "una din opt" adica o petrecere in pijamale. Nu, nu are nicio legatura cu cele doua reclame amintite de voi.
IQads: E clar ca miza acestui concurs era legata si de premiul consistent, dar sa ne detasam putin de latura materiala, care e parerea ta despre campaniile sociale? Merita efortul, reusesc ele sa schimbe ceva?
Millo Simulov: Daca sunt bine facute merita, orice aport adus in aceasta directie conteaza.
Vlad Tomei: Dupa cum ziceam mai sus, noi am ales de la inceput sa tratam tema in primul rand ca pe o problema si mai putin ca pe un subiect de film. Parte din cauza unor automatisme profesionale, parte pentru ca ni s-a parut mai provocator si totodata mai constructiv asa. Si evident, si pentru ca experienta noastra in facutul filmelor era minima. Si cred ca asta e exercitiul care ar trebui facut mai des la noi. Campaniile noastre sociale sunt tratate prea mult ca niste subiecte si prea putin ca niste probleme. Sau cel putin asa arata. Cred ca ar trebui sa gandim mai degraba demersuri sociale decat campanii publicitare in sensul traditional.
IQads: E vreo campanie sociala care te-a impresionat pana acum? Poti sa-mi dai un exemplu?
Millo Simulov: Era o campanie realizata de Politia Romana, in colaborare cu Petrom si Suzuki, campanie impotriva vitezei pe motocicleta.
Vlad Tomei: Primul exemplu care-mi vine in minte, desi nu e o campanie sociala la origini dar a devenit astfel prin functia si amploarea ei, e Lead India. Iar apoi Tap Project. Si Million. Sunt toate proiecte extraordinare. Sunt solutii mai mult decat campanii. Iar asta inseamna ca au in spate strategie, viziune si oameni care isi storc realmente creierii sa rezolve o problema. Iar asta se simte. Si pe langa asta au, evident, si amploarea care deriva din toate astea. Campaniile noastre par ca nu au nici una nici alta. Par niste ghost-uri. Sau pur si simplu sunt facute de mantuiala. Asta nu inseamna ca nu putem. Pentru ca imi vin in minte in momentul asta Australia - un documentar produs de Tudor Giurgiu despre prima participare a echipei nationale de fotbal a persoanelor fara adapost la Campionatul Mondial din Australia, de anul trecut, si Made in Rromania, un alt documentar care din cate am inteles urmeaza sa se lanseze anul viitor, despre Shukar Collective- un proiect de fuziune intre muzica electronica si muzica tiganeasca. Sunt filme amandoua, nu "campanii". Dar mai mult decat filme, din punctul meu de vedere sunt modalitati creative de a trata doua teme cu miza sociala, legitimandu-le in acelasi timp si ca piese de entertainment (de o calitate si o relevanta infinit superioara fata de orice e acum pe TV de exemplu). Sunt demersuri, la fel cum si campaniile ar trebui sa fie.
Si imi mai vine un exemplu absolut admirabil in minte, ceva mai aproape de zona publicitatii asa cum e ea inca (din pacate) inteleasa: 100towatch. Proiectul lui Tom Wilson si Milos Jovanovic (finantat de ICR, aplauze) de promovare a artistilor romani peste hotare. Baietii au adunat ce au considerat ei ca fiind cei mai talentati si promitatori tineri artisti romani intr-un album de cateva sute de pagini. I-au facut un site si chiar si un plan de PR extern (am citit despre cartea 100towatch pe viceland.com zilele trecute, aplauze iar). Deci iarasi o dovada ca se poate. Cred ca avem insa nevoie de cat mai multa disciplina, structuri care sa faciliteze colaborarea si nu in ultimul rand rabdare (de a gandi realmente creativ un proiect care se vrea creativ).
