Seria de spoturi cu mari sportivi deghizati in practicanti ai altor profesii i-a succedat la scurt timp campaniei BRD 10 ani, cea care ni-i infatisa pe Nadia, Nastase si Hagi copii. Si, daca mai punem lansarea noii editii a cartii "Nadia" de Ioan Chirila, de asta primavara, putem spune ca topicul copiilor deveniti sportivi legendari era deja activat!
Acesta e probabil motivul pentru care, in campania "Romania in miscare" (I, II si III) a MTS (Ministerul Tineretului si Sportului), argumentatia e abia schitata, telespectatorul fiind lasat sa completeze singur verigile logice lipsa, atunci cand, dupa ce i se arata un postas, un laborant sau un merchendiser, o voce stangace si un supratitlu pe cortina de final ii fac o urare cel putin stranie legata de propriul copil (anume "sa devina legenda")... Ca sa decodifice mesajul, telespectatorul trebuie: #1 sa recunoasca dincolo de travesti pe respectivii campioni (de multe ori imbatraniti si cu fizionomia schimbata fata de anii in care ei insisi au "devenit legende"); #2 sa reflecteze la destinul acestora in eventualitatea ca nu s-ar fi apucat de sport; #3 sa translateze rationamentul la cazul copiilor lor: si fi-miu sau fi-mea poate "deveni legenda" daca o ia de timpuriu pe calea sportului de performanta, altminteri ar putea esua intr-o meserie fara glorie, asa cum AR FI PUTUT sa pateasca alde Patzaikin, Szabo si Doroftei (dar - slava Cerului - nu a fost cazul).
Din doua una: ori campania vizeaza niste parinti niciodata obositi, cu atentia mereu treaza si gata sa dezlege sarade in momentele de intrerupere a programului TV; ori se mizeaza pe o frecventa mare a difuzarii, astfel incat sa poata "prinde poanta" pana si parintii cei mai neatenti si mai putin ingaduitori cu publicitatea (adica marea majoritate)...
E posibil asadar ca argumentarea eliptica din spoturile "Romania in miscare" sa vina si ca o reactie la logoreicele spoturi BRD 10, cu care sunt inevitabil comparate. Pozitionarea e astfel clar trasata: daca in spoturile BRD erau evocati campionii cand erau copii, in spoturile MTS sunt reprezentati batrani si blazati, performand in meserii plebee, fara stralucire... Dupa care vine indemnul de a ne lasa copiii sa "devina legenda".
Aici subsemnatul, fiind parinte a doi copii si invartindu-se in medii de parinti, bunici si copii mai mari sau mai mici, isi va permite sa avanseze o idee, nu atat ca analist, cat ca exponent al target-ului, doldora de consumer insight. Niciunui parinte normal nu ii face placere sa-i urezi ca progenitura lui sa devina legenda: suna mai degraba a blestem! Niciodata in veci. Ureaza-i sa fie sanatos. Sa-i traiasca, sa-i creasca mare si sa-i aduca bucurii. Dar nu sa... Doamne fereste!
E adevarat, ce ni se spune la TV nu e o urare, ci un indemn: de a-si lasa copilul sa devina legenda (facand sport, se subintelege). Dar e la fel de adevarat ca statutul de parinte in Romania te predispune (inca!) la superstitie si timoare in legatura cu santatea propriului copil. Sa ne inchipuim cum e ca, intre o stire despre un copil ucis de doctori prin malpraxis si alta stire despre un copil disparut sau rapit sau... cine mai stie!?, sa intre taman reclama asta, cu "copilul-legenda"! Oricat de pozitivist ai fi, nu iti poti retine un fior atavic de frica.
OK, sa mai facem o concesie si sa zicem ca anumiti parinti, la a tz's'pea difuzare a spoturilor, au trecut si aceasta piedica in receptarea mesajului si ca "s-au prins" si de data asta: termenul legenda e un mod onorabil de a conota pricopseala. Aici se face jonctiunea cu tot acel folclor despre cadetii si juniorii care se pot umple de cupe, medalii si bani, daca ii vede cine trebuie!... Pe scurt, mesajul ar suna asa: copilul tau poate sa aiba o meserie de slujbas anodin; sau, daca "il lasi", se poate realiza in viata, asa, ca legendarii sportivi...
Este emblematic pentru institutia Ministerului Tineretului si Sportului din Romania lui 2009 sa ne dea noua, parintilor, un astfel de mesaj duplicitar. Se sugereaza ca MTS le doreste copiilor nu atat sa creasca sanatosi, cat sa creasca recolta de legende pe cap de locuitor. Este regretabil ca un mesaj venit pe cale oficiala din partea guvernului sa conoteze astfel neputinta statului de a garanta o baza de practicare a educatiei fizice si a sportului la nivel de masa. Dar poate, cine stie, e semn de sinceritate!
Parintii romani din 2009 nu trebuie rugati sa-si dea copiii la sport. E ceea ce doresc multi dintre ei, in ciuda tuturor piedicilor gasite in cale. E ceea ce fac multi dintre ei, dandu-si peste cap programul, inclusiv pe al copilului, ca sa-l duca la nu stiu ce sala de peste trei cartiere, la nu stiu care bazin de inot colcaind de virusi si micoze. Si asta - de ce? Nu pentru ca progenitura sa-i devina legenda; ci ca sa fie sanatoasa, ca sa creasca armonios si, vorba strabunilor, ca sa dobandeasca mens sana... O remarca importanta: campionii legendari care apar in spoturile MTS s-au apucat de sport pe vremea vechiului regim, cand propaganda de stat ne indemna sa facem miscare fizica, pur si simplu pentru ca ne face bine. Iar ei au devenit legende in tara sportului de mase, a Daciadei si a bazelor sportive populare!
Dar vina cea mai grava a acestei campanii este ca trateaza cu dispret niste meserii onorabile; ca reprezinta munca onesta a catorva bune categorii profesionale drept prilej de ratare. E adevarat, poti spune ca Hagi s-ar fi ratat ca zugrav sau restaurator de stucaturi - ce-o fi acolo in spot! Dar e riscant sa le transmiti milioanelor de parinti ideea ca milioanele lor de copii s-ar putea rata alegand o profesie "nelegendara". Am putea face apel din nou la propaganda vechiului regim, care ne indoctrina in spiritul muncii, dar... sa ne rezumam la prestigiul pe care il au aceste meserii in actuala lume libera.
Patzaikin intruchipeaza un laborant, un microbiolog sau un specialist in fizica particulelor: un om cu microscopul. Pai nu e cea mai sharp, cea mai de viitor calificare?! Cum te poti rata daca urmezi calea asta? Si cum sa-i vezi rau pe marii campioni mondiali la cercetare microscopica, de la Pasteur la sotii Curie, de la Babes la Paulescu!? Si apoi! Elisabeta Lipa poate ca n-ar fi buna de factor postal! Dar postasul in sine e una dintre cele mai eroice meserii. Nu intamplator, doua epopei cinematografice din deceniul trecut se numesc "Postasul", ambele avand un mesaj social-politic pregnant legat de figura postasului ca mesager, ca liant intre oameni: The Postman cu Kevin Costner si Tom Petty (proslavind libertatea si democratia in bunul American way) si "Il Postino", premiat cu doua Oscaruri, avandu-i pe Massimo Troisi si Philippe Noiret cap de afis (pledand pentru solidaritate sociala, printr-un mesaj mai stangist). Daca pentru marii scenaristi ai lumii, postasul e un simbol major, un semizeu; postaria e un prilej de ratare pentru minister. Pentru fiecare dintre celelalte meserii evocate se pot aduce contraexemple propasitoare. Insusi Ilie Nastase imbracat in cofetar transmite o demnitate si o placere a gatitului care dejoaca intentia denigratoare a anuntatorului. N-ar fi stricat poate mai multa atentie din partea oficialitatilor guvernamentale inainte sa gireze un mesaj care poate fi ofensator pentru anumite categorii profesionale; care, la limita, poate fi interpretat in termeni de segregare sociala.
Comentarii