Pentru multe dintre ideile comune vehiculate despre PR-isti sunt responsabili, usor paradoxal, "colegii" advertiseri. Publicitarul "old school" are ierarhia lui personala in care copy-ul si art-ul sunt niste semi-zei, account-ul sau CS-ul niste functionari, iar PR-ul e domnisoara draguta care da comunicate de presa despre ce au facut cei doi din fruntea listei.
Mai jos compunem un portret al PR-istului, vazut dinspre Creatie. Nu e o polemica, ci o inventariere a cliseelor. Rolul publicitarului arogant il joaca un amic copywriter.
"Eu sunt responsabil doar pentru vehiculare. Asa e. Ne place barfa. Insa nu sunt responsabil pentru CE se zice. Astea vin de la subiect. Ideile de baza despre PR sunt:
1. PR-ul e o domnisoara draguta. Pe asta chiar asa o stiu si eu. Cele mai frumoase fete din industrie se gasesc in PR. Si asta pentru ca e nevoie de domnisoare dragute care sa zambeasca prin intalniri sau sa faca follow up la telefon cu o voce angelica. Pe asta chiar n-a inventat-o advertiserul. Cred ca pe asta a inventat-o departamentul de PR al PR-ului.
2. PR-ul e o domnisoara draguta care da comunicate de presa. Da, da, da! Asta vine chiar de la voi. « Tu cu ce te ocupi? », « Lucrez in PR. », « Serios? Ce tare! Si ce faci acolo?", « Pai vorbesc cu jurnalisti, le trimit comunicate de presa.", "Aha... interesant." N-am intalnit nicio piarista care sa imi raspunda cu: "campanii care sa atraga atentia presei asupra brandurilor" sau "e un job foarte fain. Incercam sa transformam un mesaj boring si inept intr-unul care sa aiba impact".
3. PR-ul e o domnisoara de bagat in pat dupa un party. E clar de ce de la punctul 1.
4. PR-ul e chestia aia care merge la client cu idei de la creatie si cu un excel cu adresele de mail ale jurnalistilor la care vor trimite comunicatele/stirile generate de ideile de la creatie.
5. PR-ul e departamentul ala care citeste Bolero si alte chestii din astea despre care nu poti deloc vorbi intr-o conversatie. Uneori ma feresc de departamentele de PR.
6. PR-ul n-are departamant de creatie. Uneori n-are nici macar de strategie. Atunci cand au nevoie de idei, se strang la masa un creativ, directorul de PR si doua fete care sunt rugate sa asculte, invete si noteze.
7. PR-ul e mereu ocupat cu cate ceva. Urasc asta, asa din principiu.
8. PR-ul are nevoie de un spider, nu de idei."
Chiar daca dam la o parte anecdotica si verva verbala tot ramanem cu o problema mare de perceptie. Sunt niste generalizari grosolane si tocmai din acest motiv functioneaza. Sa lasam publicitarii. Jurnalistii vorbesc asa, blogerii vorbesc asa si (chiar daca e greu de crezut) stiu oameni de marketing de la firme din acelea serioase, din Vest, care vorbesc asa.
Primul motiv e ca glumele despre PR-iste sunt haioase. Daca nu mi-ar fi frica de colegele mele probabil m-as amuza si eu pe tema asta. Al doilea motiv este ca noi, ca industrie, facem prea putin ca sa schimbam aceasta perceptie. Nu avem asociatii profesionale puternice, nu avem standarde comune (care sa traiasca in viata reala, nu pe niste website-uri), nu ne aparam profesia. Fiecare PR-ist serios care citeste lista de mai sus isi spune: "niciun client de-ai meu nu are parerea asta mine". Si probabil asa e. Habar nu avem insa care sunt daunele pe care le produc prin piata amatorii si "protejatele" numite PR-iste (« asistenta personala » e so passe). Habar nu avem cati potentiali clienti sunt handicapati de faptul ca nu au o alternativa la tabloul de mai sus.
Este, sper, inutil sa mai mentionez: suntem singurul tip de consultanti care nu au dreptul sa se planga de faptul ca partenerii lor de dialog nu sunt educati.
Comentarii
Ce ii impiedica pe acestia- dintre care probabil ca faceti parte, sa schimbe lucrurile?
Stim cu totii ca o activitate de PR eficienta, care nu se confunda cu advertising-ul, poate creste cota de piata a oricarei organizatii. Mai ales acum, cand toti se plang de criza, nu credeti ca ar fi necesara o campanie de constientizare a rolului PRului adevarat? Daca nu o facem noi, specialistii, atunci cine?
Astept discutii si pe marginea PRului din provincie, unde el e sublim dar...inexistent. Se desfasoara activitati economice si in alta parte decat Bucuresti, Timisoara, Cluj.De ce lipseste termenul PR din cultura antreprenorului roman?
Nu credeti ca o asemenea campanie, desfasurata la nivel national, cu specialisti din diverse zone ale tarii, cu toate instrumentele de care dispunem, ar ajuta si PRul romanesc, si pe antreprenorul care crede ca PR inseamna "relatii cu publicul"?
Si daca nu ne asociem altfel decat ca echipa pe acest proiect, si tot cred ca ar iesi ceva. Dumneavoastra ce credeti? E o provocare prea mare?
Roxana Andreea Niculae
Freelancer PR
Constanta
[email protected]
Problema nu e daca unul, doi sau sapte dintre PR-isti isi fac bine treaba. Asta se intampla deja si toti acestia fac "campanie" implicit pentru PR.
Eu discut despre necesitatea unei reactii institutionale la diferite aberatii de prin piata. Unul, doi sau sapte oameni nu pot vorbi in numele unei bresle; o instututie poate.
Multumesc,
Bogdan
Sunt sigura ca cine poate identifica probleme se poate gandi si la solutii.
Vorbeam despre necesitatea unei "miscari" unitare, la nivel national.
Daca institutiile existente nu reprezinta eficient breasla, ce ne opreste sa cream un... Institut Roman de Relatii Publice? ..de exemplu..
Roxana