[Noul fals si uz de fals] Neincredere, polarizare, ignoranta. Efectele stirilor false, vazute de Crenguta Rosu (DC Communication)

Nimic mai trist decat sa ti se sugereze sa iei totul cu un gram de dubiu. Tot ce citesti, tot ce auzi, tot ce ti se spune prin viu grai la radio, TV sau la un pahar de vin. Era post-truth, cunoscuta si sub numele de era post-sanity, este acea perioada in care meme-urile pline de haz se impletesc cu minciunile care strica totul.  

Crenguta Rosu, Managing Partner DC Communication, este ultimul nume care baga spaima-n noi. Aplicam regula de trei simpla, iar asta inseamna ca daca intr-o stire de care nu suntem siguri dizolvam un gram de dubiu, ei bine, la un text de opinie de 10.000+ de semne, avem X grame de dubiu. Valoarea lui X devine horror. Exista riscul sa dam in ceea ce hai sa numim Paranoidalita Pernicioasa. Si e pacat, ca suntem tineri.

Dar astea-s vremurile. Cum ar spune domnul Hagi, daca ti-e frica de minciuna, nu intri pe internet. In orice caz, Crenguta vine, in randurile de mai jos, nu doar cu asprul adevar, ci si cu cateva solutii interesante la problema. 

Alteram, dar sa stim si noi

Stirea fake este o informatie partial sau total neadevarata. Poate fi „gogonata”- adica o inventie pur si simplu, poate fi o „gogonea”, adica o informatie trunchiata sau pe alocuri modificata sau poate fi o”gogonica”, adica o informatie in majoritate corecta dar alterata pe alocuri.

Cauze si origini

Originile gogonelelor sunt cunoscute din vechime, in toata lumea, si au avut dintotdeauna cel putin doua forme mari.

Prima, inocenta- provenita din intelegerea incompleta a informatiei de catre cei care o transmit: imperfectiuni in livrarea sau colectarea datelor si /sau in redactarea lor.

Ce de-a doua- cu sens manipulator- adica omiterea sau adaugarea de date care nu sunt adevarate, cu scopul de a induce o idee, a genera o reactie sau a sustine un punct de vedere.

Fenomenul, cum spuneam, nu e nou nici la noi nici la ei dar este mai vizibil- pentru ca sunt mult mai multe sursele de informatie si sunt si mai accesibile. Am urmarit site-urile care se ocupa de listarea surselor de gogonate si gogonele. Am numarat peste 150 la nivel international (de limba engleza) cred ca reprezinta doar o picatura intr-un ocean.

Si in Romania, in perioada electorala au fost circulate astfel de liste cu poate 20-30 de nume dar si asta e foarte putin fata de amploarea fenomenului. Nu stiu sa dau o cifra dar pot sa estimez ca, din pacate, in timp, proportia stiri pe bune – stiri fake se inverseaza in favoarea ultimelor.

Cei mai afectati

Ne afecteaza pe toti. In primul rand pentru ca sarcina verificarii din mai multe surse se deplaseaza catre cititor/privitor/ascultator. Ca sa te asiguri ca esti corect informat – trebuie sa verifici singur logica informatiei, sa incrucisezi cu alte surse, sa fii alert, sa consumi mai mult timp.

Asta pentru cititorii profesionisiti, sa zicem, cei cu o apetenta crescuta pentru informatie si atenti la ce argumente se vehiculeaza. Pentru cititorul obisnuit, cel cu mai putin timp sau consumator ocazional de informatie, exista riscul expunerii la stiri neadevarate si conturarea unor opinii pe baza unor argumente false.

Asa se cladeste ruperea de realitate, pana la urma. Asa se cladesc prapastiile intre cei cu timp si preocupare pentru acuratetea informatiei si cei cu mai putina atentie la aceste „amanunte”.

Campaniile politice din Statele Unite si din Romania si campania care a dus la Brexit - toate includ acest element- vehicularea de fake news cu scopul influentarii unor pozitii.

Efecte. Pana acum si de-acum incolo

Accentuarea neincrederii - mi se pare unul dintre cele mai grave efecte. Orice vezi, citesti sau auzi este, poate, o stire falsa. De la modul in care votezi pana la modul in care iti alegi o destinatie de vacanta sau un obiect - totul poate fi pus sub dubiu.

Unul dintre efecte poate fi uriasa polarizare, un altul, odata cu cresterea ponderii de stiri false – pur si simplu ignoranta. Paradoxal, exista riscul ca un devorator de informatii cu discernamant limitat sa fie de fapt total neinformat sau mai exact fals informat. Suna cunoscut? Se intamlpa deja? Cred ca da.

Advertisingul, in tot mixul asta

Intreb si eu aici: Credeti ca Machiavelli a avut dreptate cand a spus ca scopul scuza mijloacele? Daca rapunsul este „sigur ca da”, vizibilitatea mediului e ceea ce conteaza si numarul de views, leads si vanzari.

Daca raspunsul este „nu intotdeauna”- atunci vor exista analize in legatura cu relevanta view-urilor in anumite medii, iar deciziile vor avea in vedere si acest factor. Si daca raspunsul este „nu”- atunci urmeaza o analiza etica, nu orientata numai catre vanzari si profitabilitate.

Patite

Prima plasa mi-am luat-o cu stiri internationale. Cu cele locale ma mai invatasem cum sa inteleg sursele si sa le verific. Am circulat o stire din Daily Mail si... nu era adevarata. Stiam ca e tabloid dar nu m-am gandit ca va fi chiar... gogonata.

Stiam ca problemele tabloidelor britanice erau tonul textelor si tipul de subiecte nu si veridicitatea lor. Stirea era despre imigrantii romani si a fost infirmata de niste prieteni din Marea Britanie. De atunci mi-am selectat sursele de informare si in cazul stirilor internationale, ma uit si verific si in istoria site-ului, caut despre sursa, etc...

Pentru economie de timp am cateva surse favorite de informare pentru fiecare subiect pe care il caut. Si evit sa dau mai departe informatia pana nu sunt sigura.

Asta nu rezolva insa problema- pentru ca stirea falsa a ramas acolo spre a fi vazuta si preluata de alti cititori care poate nu au sansa de a verfica si din alte surse. Sa iei cu un gram de dubiu orice - asta inseamna era post truth.

Cai de atac

In primul rand ar trebui extinse programele de educatie: de la intelegerea unui text (fac referire aici la ingrijoratoarele statistici despre analfabetismul functional), trecand prin gandire critica si argumentatie, pana la descifrarea surselor si verificarea lor.

Ar fi un segment interesant la orele de limba romana din gimnaziu si liceu, cred: si pentru elevi si pentru profesori si pentru societate. Pe termen mediu si lung.

Un al doilea element ar fi limitarea imprastierii/ignorarea surselor de stiri false. Cu cat mai putin share cu atat mai inutil demersul de intoxicare. Dar e necesar punctul unu pentru a fi posibil.

Un al treilea ar fi revenirea pe val a jurnalismului autentic. Cresterea si fundamentarea unor surse de informatie corecte, verificate, dincolo de zvonuri „pe surse”, dezbatute, documentate.

Putinele astfel de insule ar trebui sustinute sa se mentina si sa creasca. Pentru asta e nevoie si de transparenta mediului – astfel incat informatiile sa fie corect puse pe masa si analizate; si e nevoie de dialog autentic- bazat pe argumente, intrebari si dubii legitime care primesc raspuns.