La Centrade|Cheil, concediul este un subiect tratat cu seriozitate. Exista un soft de gestiune special, prin care fiecare angajat isi rezerva perioada de vacanta, astfel incat chiar si pe timp de vara, operatiunile sa ramana in desfasurare, atat la sediul din Bucuresti, cat si la birourile locale din Belgrad, Zagreb, Sofia si Budapesta.
Mai jos, trei povesti diferite de la Anamaria Blanaru (Account Manager), Anne-Marie Obretin (Personal Assistant to Radu Florescu) si Mihaela Racescu (AVF Production Manager). Cu Facebook, mailuri de serviciu si nevoia de a sti, tot timpul, ce se intampla la job sau cu deconectare totala de online, cu muzee si locuri ascunse, cu somn mult sau deloc.
Unde, cand, cum
Anamaria Blanaru: Vara inseamna mai multe mici vacante, in weekend-urile prelungite, si cam 7 zile legate intr-o vacanta (fara telefonul de serviciu). Niciun job nu m-a oprit pana acum din drumul spre aeroport.
Anne-Marie Obretin: Nu prea imi iau concediu vara, cel mult weekend-uri prelungite, la mare. Vara e anotimpul ideal sa circuli cu masina prin Bucuresti, pentru ca traficul este mult mai lejer, si sa lucrezi in tihna, pentru ca toti ceilalti sunt plecati in vacanta.
Imi iau concediu primavara sau toamna, una sau doua saptamani maximum. Nu s-a intamplat pana acum sa anulez un concediu din cauza unei urgente, dar mi s-a intamplat sa trec pe la birou in drum spre aeroport, sau sa raspund la mailuri urgente din Memorialul de la Sighetu Marmatiei, de exemplu.
Mihaela Racescu: Cat pot de multe, dar in medie, in ultimii ani, am ajuns la 10 zile lucratoare, anul acesta impartite egal intre marea cea mare si dealurile Olteniei.
In ultimii 4-5 ani am mers in august, caci asa se inchidea agentia sotului din dotare, dar anul acesta ne-am facut de cap, si am mers in a doua jumatate a lui iulie. Programez in functie de colegii de departament – impartim egal vara, sa ajuga tuturor.
In functie de partener, de prietenii cu care mergem, de vacantele copiilor. In concediul de vara nu mi s-a intamplat ca o urgenta la birou sa ma impiedice sa plec. Am amanat zile de nastere, petreceri, dar nu concediul de odihna din vara.
Primul lucru in vacanta
Anamaria Blanaru: Cand ajung la destinatie, cercetez imprejurimile hotelului, centrul orasului/statiunii, dupa care ma gandesc unde as putea sa plec de acolo, sa vad si altceva.
Anne-Marie Obretin: Ma bucur de soare. Fie ca e o vacanta in oras, la mare sau la munte, primul lucru pe care il fac (dupa check-in la hotel) este sa ies in aer liber si sa ma bucur de soare. Apoi o luam la pas prin imprejurimi si vedem ce descoperim.
Mihaela Racescu: Incerc sa nu dorm, cel putin nu la ora 10-11, cum se intampla in restul anului. Trag cat pot de tare de zilele de vacanta – vedem cat mai multe locuri, conduc cat pot de mult, mananc chestii exotice gatite de altii, citesc (in timpul in care dorm consortul si copiii).
Unii, cand zic vacanta, zic somn. Eu nu vreau sa dorm, pentru ca pierd lucruri importante. Asa ca eu vara nu dorm. Primul lucru pe care il fac pe insula unde imi fac vacanta? Mergem la un restaurant care ne e drag si mancam in apus de soare, linistiti, dupa 10 ore de condus. Cred ca primul lucru pe care il fac in vacanta este sa ma "deconectez" de la stres, si mancarea este un inceput bun.
Destinatii
Anamaria Blanaru: Vara de obicei aleg insule, Malta, Sicilia, vreo insula din Grecia, undeva unde putem inchiria o masina sa mergem in fiecare zi in alt loc. Inca nu pot face maratonul de 4-5 zile la plaja (imi trebuie antrenament pe care, probabil, in cazul acesta, il capeti cu inaintarea in varsta).
Daca nu am zbor direct, prefer sa merg printr-o agentie de turism. Am descoperit anul trecut in Malta ca niste mici excursii cu ghid chiar pot fi mai interesate decat noi de unii singuri cu harta in mana.
Anne-Marie Obretin: Destinatiile ideale trebuie sa aiba si mare, si obiective istorice – muzee renumite sau situri arheologice. Alegem intotdeauna o destinatie noua, cu gandul ca sunt atatea locuri noi de vizitat in lume incat nu avem timpul necesar sa mergem de doua ori in acelasi loc. Rezervarile le facem din timp, mai ales pentru vacantele in afara, pentru ca doar asa avem certitudinea ca vom si pleca.
Mihaela Racescu: De vreo 8 ani incoace combinam Eforie Sud cu Thassos. In anii in care nu am ajuns in Thassos, am mers la Eforie, pentru o bucata de plaja secreta care ne aminteste de plajele la fel de secrete din Thassos. Locul favorit ramane insa Thassos. Da, fac rezervare din timp, daca luna din luna mai e considerat „din timp”. Caut destinatii, sa le zicem... salbatice.
Nu cautam statiuni pline de oameni, all inclusive, etc. ci mai degraba preferam un hotel retras (acelasi la care mergem in ultimii 8 ani) sau o casuta intre mlastini. Departe de oameni, aproape de natura. Cat mai departe de zgomot, cat mai departe de aglomeratie, de orice factor de stres.
Prefer sa merg in locuri pe care le cunosc (in speta insula asta) si sa imi continui explorarea – an dupa an reusesc sa fiu uimita de locurile noi in care ajungem.
Cand o sa consider ca am terminat cu insula asta, o sa caut alta :). Si tot asa, pana epuizam Grecia. Noi alegem Grecia pentru ca avem doi pici, si ne este la indemana sa mergem cu masina si sa ajungem intr-o zi la plaja.
Cat timp petreci la job in concediu
Anamaria Blanaru: Chiar daca sunt destul de control freak la serviciu, cand vine vorba de vacanta, devin holiday control freak sa nu ratez nimic din locul in care sunt. Prin urmare, telefonul il folosesc doar pentru gps, nu si pentru email.
Anne-Marie Obretin: Da, am telefonul cu mine in vacanta si raspund la eventualele urgente. Partea buna este ca reusesc sa rezolv urgentele fara sa ies din modul de vacanta.
Cat despre reguli, ne bazam pe bunul simt al fiecaruia si functioneaza: cei care ma suna o fac doar pentru urgente iar eu raspund, daca nu imediat, intr-un timp rezonabil. Nu as putea quantifica exact cat din concediu lucrez – depinde mult de la caz la caz. Poate fi vorba de o conversatie de 30 de secunde, sau de o traducere care sa imi ia doua ore.
Mihaela Racescu: Da. Din pacate pentru cei din familie, da. Nu stiu de ce simt nevoia sa verific ce se petrece la 1000 de km de mine. Nu exista o regula.
Am wi-fi, copiii sunt in apa, sotul e cu ei, prietenii dorm, nu am ce face: vad un mail. De plictis, initial, apoi ma roade curiozitatea si urmeaza inca un mail si tot asa. Cat petrec? Cu mintea si mailul, prea mult. Minimum o ora din zi se pierde cu mailurile.
Idei pentru job
Anamaria Blanaru: De obicei, in ultimele zile de vacanta, incep sa revin la realitate. Ma gandesc mai degraba de unde sa reiau ce am lasat neimplementat, decat la o idee noua.
Anne-Marie Obretin: Nu.
Mihaela Racescu: Da. Proactivitatea este moartea linistii din vacanta:)) Imi vin idei care ar putea sa fie implementate (nu neaparat in departamentul meu), dar se coc linistite acolo si nu se materializeaza nicicand. Nu am implementat niciuna. Le-am si uitat. Vin altele, care vor fi uitate si ele.
O vacanta legendara
Anamaria Blanaru: Desi in fiecare vacanta spun ca aici, unde ma aflu, e cel mai frumos loc in care am fost pana acum, cred ca in top se mentine Sicilia, prin diversitate: de la muntele Etna, la care poti urca pana la cratere cu telegondola, la orasele vechi precum Siracusa, la frumoasa Taormina, de unde marea se vede chiar mai albastra decat in Grecia.
Anne-Marie Obretin: Edinburgh, 2012: castel medieval – Castelul din Edinburgh, asezare atestata inca din Epoca Bronzului; mare – e drept, Marea Nordului, cu apa rece ca gheata chiar si in iunie; Starbucks si Waterstones in acelasi loc – cafea si carti de savurat in tihna; si cel mai bland soare in parcul de pe malul raului care traverseaza orasul.
Mihaela Racescu: Absolut toate au ceva legendar in ele. De la scufundari si intalniri neprevazute cu stele de mare si caracatite camuflate, pana la excursii cu atv-ul si perpetii prin munti. In fiecare vacanta se petrece ceva demn de povestiti luni de zile, la birou, in pauze.
Poza din concediu cu cele mai multe like-uri
Anamaria Blanaru: Desi pozele facute in vacantele din afara tarii imi par cele mai diverse, tot vacantele in Romania au cele mai multe like-uri.
Anne-Marie Obretin: Deconectarea, inclusiv de Facebook, este unul dintre obiectivele vacantelor mele. Nu postez si nu dau check-in. Ma bucur live de vacante, nu si online.
Mihaela Racescu: Cea de mai jos, cu 230 like-uri.
Cel mai aglomerat loc. Cel mai pustiu
Anamaria Blanaru: Cel mai aglomerat a fost in martie, anul acesta, in Florenta, ceea ce m-a facut sa nu-mi placa orasul atat de mult, mai ales dupa turul Cinque Terre. Unele plaje din Grecia pot fi destul de pustii, ceea ce le si face atat de frumoase.
Anne-Marie Obretin: British Museum – unde aglomeratia era una placuta, creata de grupuri de elevi atat de curiosi si de receptivi, incat isi sprijineau caiete de pereti sau pe podea pentru a lua notite despre exponate.
Spun ca aglomeratia era placuta pentru ca, in acea cladire imensa, vedeai la fiecare colt minti fragede care absorbeau cunostinte si pe angajatii muzeului care ii intampinau cu zambetul pe buze. Acest lucru nu poate decat sa te bucure.
De aglomeratia neplacuta ne-am lovit in metroul din Londra – atat de aglomerat incat am mers pe jos doua statii pana la autogara, cu riscul de a pierde autobuzul. Cel mai pustiu si fascinant loc – Cap Sounion, unde ai in spate pamantul si in celelate trei zari, marea.
Mihaela Racescu: Limenas, oraselul-port de pe insula Thassos. Aglomerat ca la o manifestatie de strada. Lume multa, mirosuri alese de la restaurantele din jur, oameni frumosi, arsi de soare, pici obositi si plangaciosi, suveniruri si chinezarii la tot pasul.
Cel mai pustiu si mai frumos – plaja unui camping ascuns de turistii galagiosi. Toate plajele secrete ale insulei:) Noi, marea si pinii umbrosi.
Primul lucru cand te intorci la job
Anamaria Blanaru: Prima data imi fac o cafea:) Apoi ma pun pe citit mailuri si nu mai termin pana la urmatoarea vacanta.
Anne-Marie Obretin: O cafea tare si curatenie in inbox. Intru in ritm destul de repede dar imi ia ceva mai mult sa ajung la zi cu taskurile. Din fericire, aduc cu mine la birou energia si buna-dispozitie din vacanta.
Mihaela Racescu: Sterg sute de mailuri, beau cafea cu colegii si povestim despre minunile petrecute in vacanta. O cafea. Deci mai putin de un ceas. Pana la urma, dupa 21 de ani la munca, intratul in ritm iti vine ca o manusa. De iesit la pensie ma tem mai abitir decat de revenirea la birou dupa concediu:))