Raluca Mihalachioiu (General Manager & Senior Public Advisor, The Public Advisors) vorbeste cu patima si mandrie despre orasul natal, Targoviste. A incercat sa ne convinga sa il vizitam si trebuie sa recunosc ca, in cazul meu, a reusit. La doar o ora de Bucuresti, chiar sunt lucruri de facut si de vazut. Pe langa Turnul Chindiei si Curtea Domneasca, chiar si peisajele industriale parasite sunt potrivite pentru un photo shooting, daca aveti astfel de planuri, spune Raluca.
Mai multe despre obiectivele turistice din oras, legendele urbane pe care orice locuitor le cunoaste, evenimentele locale cu traditie de cativa ani, cum se promoveaza Targoviste si cum arata industria locala de comunicare, ne spune Raluca mai jos:
De vazut in Targoviste
Dragi publicitari in cautare de inspiratie de tot felul, in primul rand vreu sa stiti ca aveti nevoie de maxim o ora ca sa fiti in Targoviste daca porniti la drum din centrul Bucurestiului. Sunteti asadar la cativa pasi distanta de epoca medievala romana, punctul terminus al comunismului din Romania sau chiar de multiple peisaje industriale parasite, numai bune de setting pentru sedinte foto.
Publicitarul pasionat de istorie va fi tare incantat sa calce pe “ulitele” Targovistei, punand talpa de la bocanc pe urmele pasilor lui Mircea cel Batran, Vlad Tepes, Constantin Brancoveanu si altor 30 de voievozi romani.
In total, 33 de conducatori de tara au avut resedinta la Curtea Domneasca din Targoviste. Astazi, mai exista doar ruinele cetatii, vechea Biserica Domneasca si faimosul Turn al Chindiei. Daca picioarele de lenesi urbani nu va obosesc urcand cele 122 de trepte, veti avea un view panoramic al orasului, de la 27 de metri inaltime.
Amatorii de senzatii “mai tari” pot sa atinga zidul in care s-au infipt gloantele de la executia dictatorului comunist. Apoi, pot petrece putin timp in incaperea in care a avut loc faimosul proces al cuplului Nicolae si Elena Ceausescu. Daca aveti “stomac” pentru astfel de experiente, muzeul cu pricina este definitely a “must-see”.
Muzeul Comunismului Tragoviste (Foto:adevarul.ro)
Pauzele de la vizitat se pot umple cu opriri dese la cafenelele si restaurantele din Centrul Vechi. Oferta este variata. Se mananca binisor si cam la jumatate de pret fata de Bucuresti.
Daca mai aveti ceva timp, puteti merge la mormantul in care este depus capul lui Mihai Viteazul aflat in interiorul Manastirii Dealu. Si de aici aveti o priveliste frumoasa asupra orasului, de pe “Dealul Fericirii” – acest drive-in al iubirii pentru tinerii targovisteni.
Sigla orasului
Stema Targovistei este compusa dintr-un scut albastru, avand la baza un zid argintiu, cu doua turnuri laterale, rotunde si crenelate. Acesta aminteste de monumentele istorice existente in vechea capitala a Tarii Romanesti. In centru sunt doua personaje domnesti de aur care evoca institutia domniei. Ele flancheaza un copac de argint, dezradacinat, deasupra caruia se afla acvila cruciata de aur, cu ciocul si cu ghearele rosii. Pasarea heraldica este insotita, in dreapta, de un soare de aur, iar in stanga, de o semiluna.
Scutul este timbrat de o coroana murala de argint, formata din sapte turnuri crenelate, din care iese o acvila cruciata, neagra, cu zbor deschis. Acvila cruciata atesta originea latina a neamului romanesc si continuitatea sa neintrerupta in vatra stramoseasca.
Stiu ca, prin lege, toate stemele au elemente comune: scutul triunghiular curbat la baza, timbrat de o coroana murala cu un numar specific de turnuri: 1 pentru comune rurale, 3 pentru comune urbane (orase), 5 pentru orase resedinta de judet si 7 pentru municipii. Orasele care au fost capitale ale principatelor romane prezinta in crestet fie acvila cruciata, fie capul de bour. Este si cazul Targovistei.
Cu toate acestea, parerea mea este ca sigla este mult prea incarcata. Are 9 elemente din care unul (acvila) este dublat. In plus, in afara de turnulete si voievozi, celelalte sunt elemente cu care targovistenii de astazi nu se pot identifica. Este foarte posibil ca ele sa fi avut un sens in trecut, dar cred ca s-a pierdut in negura timpului.
Cum se promoveaza
Targoviste se promoveaza foarte mult prin evenimente, iar publicul acestora este in general format din “oamenii locului”. Pana acum, s-a punctat foarte mult pe zona de cultura/istorie si pe cea sportiva. Cele mai vizibile evenimente culturale sunt Crizantema de Aur (festival national de romante care se organizeaza de 48 de ani), Zilele Cetatii Targoviste (oragnizate in fiecare an in septembrie), spectacolul medieval “Atacul de noapte de la Targoviste” (organizat in fiecare luna iunie de ceva vreme, amintind de faimoasa batalie a lui Vlad Tepes din 17 iunie 1462) si cateva evenimente cu focus pe teatru organizate de Teatrul Municipal.
In ceea ce priveste sportul, Targovistea puncteaza la baschet feminin. CSM Targoviste este cea mai buna echipa feminina din Romania din ultimii 20 de ani, castigand in aceasta perioada 10 Titluri Nationale si 7 Cupe ale Romaniei. Totodata, este singura echipa romaneasca ajunsa in sferturile FIBA Eurocup, cel mai important rezultat international obtinut de vreun club din Divizia A.
Parerea mea este ca se intampla foarte multe lucruri minunate la Targoviste si ca orasul ar trebui sa se foloseasca mai mult de instrumentele PR-ului pentru a aduce aceste evenimente la nivel national si in atentia publicului din afara “cetatii”.
Non-targovistenii ar veni astfel intr-un numar mai mare in oras, s-ar caza la hotelurile noastre, ar mananca in restaurantele noastre, intr-un cuvant si-ar cheltui banii in orasul nostru. Noi (The Public Advisors) am colaborat cu Primaria Targoviste pentru comunicarea Crizantemei de Aur si am reusit sa atragem atentia presei nationale, insa cred ca este necesar un efort constant, pe tot parcursul anului, pentru a putea vedea rezultate.
In plus, as mai construi la prezenta orasului si a evenimentelor organizate aici, in online si social media. Este un mediu perfect de transmitere a mesajului atat pentru publicul intern (targovistenii) cat si pentru publicul extern (restul tarii).
Legende urbane
Eu as zice ca exista 2 personaje “de legenda” care au dominat viata urbana targovisteana: Gigel Nebunul si Maturarul-Lingurarul. Acesti oameni exista si sunt cunoscuti de absolut toata lumea din oras.
Maturarul-Lingurarul este un batran de 90 de ani care de cand se stie vinde maturi si linguri de lemn pe strada. O facea cand era mai tanar. O face si acum. Cand trece pe langa tine, te intreaba politicos “Nu vrei o lingura, draga?”. Tot el a concluzionat starea economiei targovistene intr-o propozite pe care o spune tuturor: “Nu mai are lumea bani!”
Maturarul Lingurarul- Acuarela de Corneliu Dragan Targoviste
Gigel Nebunul sau Gigi Masinuta este un cersetor neconventional care merge zilnic pe strada crezandu-se masina. Intre multiple repetari ale frazei “N-ai sa-mi dai si mie 1 leu” face gesturile normale pentru orice sofer in trafic: accelereaza, baga in viteza, pune frana, etc.
Intrebati orice targovistean despre cei doi si va va spune ca ii cunoaste.
Industrie locala de comunicare
Din pacate, nu prea exista o industrie locala de comunicare. Este cumva un cerc vicios: orasul nu este foarte dezvoltat economic, exista putini potentiali clienti pentru agentii, rezulta ca nu s-au nascut prea multe agentii de comunicare targovistene. Unde nu exista cerere nu prea are cum sa existe oferta.
Eu am incercat sa deschid cateva discutii cu niste agenti economici din oras, insa nu s-a finalizat nimic concret. La Targoviste exista inca un proto-mediu de afaceri care nu isi da seama la ce ii poate folosi un brand sau o strategie de relatii publice.
Exista in zona catreva agentii de productie publicitara, cateva tipografii si cateva ateliere de semnalistica, dar nimic mai complex de atat. Majoritatea lucreaza pentru restaurante, baruri si saloane de infrumusetare. Se fac bannere si mashuri stradale, logo-uri dupa placerea patronilor, flyere si pixuri personalizare.
De incurajat insa este demersul recent al unor tineri de a pune bazele unui studio de creatie (STUD10) care lucreaza tot ce tine de design, de la logo la identitate, web design, animatii, stationary, etc. pentru clienti din SUA si Germania. Din pacate, nici ei nu au putut identifica business local.
Oamenii din oras vs. targetul din brief-uri
Targovistenii sunt cu adevarat o comunitate. Sunt aproximativ 75.0000 dupa ultimul recensamant si toti se cunosc intre ei. Din acest motiv zvonurile circula repede. Din pacate nu o duc prea bine din punct de vedere financiar.
O mare parte a lor a fost angajata in conglomeratele industriale din vremea comunista care usor-usor au murit. O data cu ele au murit si joburile si au aparut mii de someri sau de pensionati prematuri care alcatuiesc azi un procent semnificativ din populatia orasului.
- Segmentul 18-25 este preocupat sa se distreze si are la dispozitie cele cateva baruri din Centrul Vechi. Multi dintre ei sunt preocupati sa mearga la facultate in alte orase, in special in Bucuresti. Petrec mult timp pe retele sociale si participa la toate evenimentele orasului.
- Segmentul 25-40 este foarte proecupat de intemeierea unei femilii. Majoritatea se casatoresc, fac copii si se linistesc intr-o viata de familie. Pe ei ii gasesti la plimbare in parcul Chindia, in restaurante cu locuri de joaca si la shopping la Bucuresti din cand in cand. Merg la toate manifestarile care ii implica pe cei mici, implicit la Zilele Orasului.
- Segmentul 40-65 este canalizat pe serviciu si sustinerea copiilor de acum mari (la facultate sau liceu). Cateodata ii gasim la spectacolele Teatrului Municipal sau la Zilele Cetatii.
- Segmentul 65-80 este mai retras. Ei nu prea ies din locuinte decat pentru a face piata. Petrec foarte mult timp la televizor. Cand vremea este frumoasa, ies in parc la plimbare sau la o partida de sah/table (Parcul Mitropoliei). Sunt publicul principal al festivalului de romante Crizantema de Aur.
Cum sunt ei diferiti de publicul din briefurile primite de noi? In primul rand nu sunt foarte activi in mediile sociale online, in afara de Facebook. Nu ii gasesti citind bloguri si nu au profiluri pe LinkedIN. Spre deosebire de publicul din Bucuresti, targovistenii sunt inca foarte influentati de ceea ce vad la televizor.
Ce ar schimba in industria de comunicare locala
Din pacate nu cred ca sta in puterea mea sa fac schimbari radicale si nu din cauza publicitarilor din zona, ci din cauza faptului ca nu exista cerere. Suntem o industrie de consultanta dependenta de dezvoltarea economica. Acolo unde ea exista, putem exista si noi. Acolo unde ea nu exista, nu putem exista nici noi, oricate campanii de educare si informare am derula.
