![[Klausificarea Romaniei] Oamenii din strada au format o presa alternativa in 16 noiembrie. Bogdan Nitu era printre ei](https://media.iqads.ro/2014/11/bogdan-nitu-cover-850.jpg)
Uralele si bucuria au rasunat dintr-o parte. De cealalta, s-a simtit o liniste mai mult sau mai putin ingrozita. Surpriza, in schimb, s-a pogorat peste toti. Pe 16 noiembrie s-a scris o istorie dincolo de cea politica. Un cumul de factori a dus catre formarea unui precedent in comunicare: online-ul a batut TV-ul.
Ce inseamna asta pentru industrie? Aflam de la cunoscatori experimentati cat de one-hit-wonder a fost digitalul in ecuatia alegerilor prezidentiale din 2014.
Bogdan Nitu (Director General, WEBSTYLER) vorbeste despre o schimbare de paradigma ce a venit odata cu evenimentele de pe 16 noiembrie: presa (indiferent de canal) nu a mai influentat alegatorii. Acestia, in schimb, au construit spontan o presa alternativa cu continut creat pe smartphone-uri si propagat rapid in social media. Iar povestea pe care o descriau n-a pornit de la zero, fusese alimentata si in trecut; acum, venea cireasa.
Continut, continut, continut
Daca nu gresesc, asta a fost 15-a campanie electorala in care am fost implicat incepand cu 2004. Putini mai stiu cum arata comunicarea electorala atunci; probabil si mai putini stiu ca s-a bazat atunci, ca si acum, pe continut.
Atunci am inventat Guerilla Digitala, o miscare in care oamenii trimiteau creatii proprii (prin mail, nu existau retele sociale), majoritatea fiind parodii la adresa adversarului. Ulterior, termenul a ajuns sa fie folosit in campaniile electorale de catre presa ca un substantiv comun pentru orice actiune ce presupunea generare de continut de catre oameni.
Acum nu a mai trebuit sa cream vreo miscare pentru ca ea s-a creat de la sine, in urma situatiei din diaspora. A fost mult mai mult decat guerilla, a fost un razboi digital in toata regula :)
Nu ne mai jucam cu presa
Diferenta majora intre ce se intampla atunci si ce se intampla acum este data de doi factori: Facebook-ul si de smartphone-urile. Probabil ca niciunul fara celalalt nu ar fi dus la rezultatul aparent incredibil de duminica (ma refer la numarul mare de oameni care au iesit la vot).
Pe de o parte, Facebook a ajutat oamenii sa devina nu doar influenceri, ci adevarate canale media prin care sa transmita usor mesaje. Pe de alta parte, smartphone-ul a inlesnit doua lucruri: intai, crearea facila de continut video si apoi, viralizarea rapida prin postarea constanta de continut din orice loc, in orice moment.
Intr-un asemenea context, n-a mai reusit cineva sa tina o evidenta a tuturor campaniilor si miscarilor create. #nuponta, #faleapsa, #urnitisalvam, #hailavot, #pontauneste sunt doar cateva din cele cateva zeci care mi-au trecut prin feed.
A fost, cu siguranta, cea mai mare schimbare de paradigma in comunicarea din campaniile electorale din ultimii 25 de ani: pentru prima data, nu presa a influentat major rezultatul alegerilor, indiferent de forma ei (TV, online, scrisa), ci 'tandemul' facebook-smartphone.
E replicabil modelul?
Astfel de miscari se creeaza din ceva real, nu pot fi inventate din zero. In cazul de fata, a fost drama de a nu putea vota a 2% dintre votanti in turul 1.
Este o poveste usor de spus, usor de inteles si cu impact puternic: Unor romani li s-a ingradit intentionat, de catre unul dintre candidati, un drept fundamental - dreptul la vot.
Povestea a dus la o cauza autentica, in care oamenii au crezut si s-au implicat.
Chiar daca fondul energiilor generate a fost foarte diferit, as compara ce s-a intamplat acum cu ce s-a intamplat in prima campanie a lui Obama, in sensul ca oamenii si-au luat task-ul de a face campanie apropiatilor (familie, prieteni, vecini) pentru a-i face sa iasa la vot si sa voteze un anumit candidat.
